SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI ÎN OAŞ
Ciclul Pascal este cel mai lung din calendarul tradiţional, fixat în jurul echinoxului de primăvara şi determinat de fazele lunii. Ciclul începe cu Postul Mare (49 de zile) şi se încheie cu sărbătoarea Rusaliilor (a 50-a zi după Paşti). Prima parte a perioadei aminteşte de jertfa şi suferinţa lui Iisus, pregătind credincioşii prin rituri de purificare, atât corporale (post) cât şi sufleteşti, pentru primirea bucuriei învierii. În acţiunile de pregătire a sărbătorii se numără curăţenia generală a curţilor şi grădinilor. În acelaşi timp femeile spălau toate textilele din casă, mobilierul, lipeau şi văruiau pereţii. În perioada Postului o serie de obiceiuri erau dedicate strămoşilor morţi, fiind socotit că spiritele se întorc la casa lor în ziua de Joia Mare. În special, pe lângă slujbe de pomenire, se pregătea mâncare pentru ei.
Alimentele specifice servite la masa de Paşti sunt mielul, pasca şi ouăle roşii, sfinţite, împreună cu altele, la slujba de Înviere. Duminica de Paşti se petrecea în biserică şi în familie, iar în ziua a doua se mergea în vizită la neamuri pentru a ciocni ouă roşii. În Ţara Oaşului, în fiecare an, finii sunt datori să meargă şi să ducă naşului lor câte un ulcior cu ţuică, pe care naşul îl atârnă de grindă. SzL
CADOURI DE PAŞTI LA MAGHIARII DIN SATU MARE
Unul dintre cele mai importante obiceiuri pascale se leagă de relaţia de rudenie spirituală între fetele de vârsta măritişului. În prima duminică de după Paşti, fetele trimit unei bune prietene, posibilă naşă a copiilor, un platou cu gustări speciale de Paşti (ouă roşii, prăjituri, fructe şi vin). Platoul este dus de o fată mai tânără, în calitate de asistent. Platoul este simbolul înfrăţirii rituale dintre cele două fete, care se manifestă concret prin ajutor reciproc oferit în cadrul marilor evenimente ale vieţii (cum ar fi naşterea unui copil). SzL
OBICEIURI DE CRĂCIUN ÎN CODRU
Crăciunul se sărbătoreşte în zilele de 25–27 decembrie, postul fiind respectat până în ajun (seara zilei premergătoare). Masa este un adevărat ritual, pregătindu-se mai multe feluri de mâncare în dimineaţa zilei de 24 decembrie. Înainte de a ieşi soarele se făcea focul, se pregăteau pâinea, colacii, sarmalele şi preparate din porc. Se postea toată ziua, iar la masă se aşezau după ce soarele apunea. Masa era aranjată specific acestei seri, dar, înainte de a se aşeza la masă, gospodarul hrănea toate animalele. În jurul mesei se spunea rugăciunea, după care cel mai în vârstă invita membrii familiei să se servească. Pentru cei din familie care nu erau prezenţi, se punea un pahar cu pălincă care la sfârşit era băut de capul familiei.
În ajunul Crăciunului, colindatul îl începeau grupurile de copii, apoi grupurile de feciori, mergeau mai ales la casele cu fete de măritat. Ca daruri se dădeau nuci, mere, colaci şi bani. Colindatul începea la fereastră, apoi se cerea permisiunea de a intra în casă şi se mai colinda o dată. Dintre jocurile cu măşti, se practica teatrul religios popular: Viflaiemul. Colindătorii erau vestitori ai bunăstării în casele vizitate. SzLHÚSVÉT AZ AVASBAN
A húsvéti ünnep a leghosszabb a hagyományos naptárban: a tavaszi napéjegyenlőség köré szerveződik a holdfázis függvényében. A ciklus a 49 napos Nagyböjttel kezdődik, és Pünkösd vasárnapjával ér véget, a Húsvét utáni 50. napon. A periódus első része Jézus áldozatát és szenvedéseit idézi, ez alatt a hívek testi és lelki megtisztulással készülnek a feltámadás örömének befogadására. Ez az öröm ragyogja be az ünnep második szakaszát. Az ünnepi előkészületek idején került sor a kertek és udvarok megtisztítására. Ez a férfiak dolga volt, míg az asszonyok meszeltek, mostak, takarítottak. A böjt idején sok szokás emlékezett meg az elhunytakról, akikről azt tartották, hogy Nagycsütörtökön a szellemük visszatér a házba. A templomi megemlékezéseken kívül külön ételt is készítettek számukra.
A húsvéti asztalon került felszolgálásra a bárány, a pászka, a piros tojás, amelyet a Feltámadási szertartáson megszenteltettek. Húsvét vasárnapját illett a templomban és a családdal tölteni, a második napon, hétfőn, került sor a rokon látogatásra és a locsolásra. Az Avasban a keresztszülőknek egy korsó pálinkát illett vinni ekkor, akik a cserépkorsókat a mestergerendára akasztották.
MÁTKÁLÁS A SZATMÁRI MAGYAROKNÁL
A húsvéti ünnepkör jeles napja a fehérvasárnap, a húsvét vasárnapját követő első vasárnap. Ekkor volt szokásban a szertartásos barátságkötés, a komálás vagy a mátkálás. A komatálon többnyire hímes tojás vagy piros tojás, sütemény, gyümölcs és bor volt. A komatálat a nagyobb lányok a kisebbekkel küldték el választott barátnőjükhöz, verssel beköszöntve. A tál a létrejövő barátság szimbóluma, amely a partnerek életének fontosabb eseményeinél nyilvánul meg (pl. a gyerekek születésénél).
KARÁCSONY A BÜKKBEN
A karácsonyt december 25-27.-én ünnepelték, a böjtöt pedig egészen az előző nap estjéig tartották. Az ünnepi étkezéshez december 24.-én számos fogást készítettek. Még napkelte előtt tüzet gyújtottak, majd kenyeret, kalácsot sütöttek, elkészítették a töltött káposztát és a disznóhúsból készített ételeket. Egész nap böjtöltek, s csupán napnyugta után ültek asztalhoz. Előtte még a gazda megetette az állatokat. A közös ima után a család legidősebbje kínálta az ételt és az italt. A hiányzó családtagoknak is félretettek egy pohár pálinkát, ezeket asztalbontáskor a családfő itta meg a távollevők egészségére.
Karácsony estéjén először gyermek-csoportok indultak kántálni, majd az ifjak következtek, akik főleg a lányos házakhoz tértek be. Ajándékként a kántálók diót, almát, kalácsot vagy pénzt kaptak. A kántálást az ablak alatt kezdték, s ha bebocsátást nyertek a házba újrakezdték az énekeket. A vallásos népi játékok közül a maszkos betlehemezést játszották karácsonykor. A hagyomány szerint, a kántálók bőséget hoztak a házra az új évben.EASTER IN OAŞ
The Easter cycle is the longest in the traditional calendar. It takes place around the summer equinox and it is established according to the phases of the moon. The cycle begins with the Easter Lent (49 days) and ends with the Whit Sunday (the 50th day after Easter). The first part of the period reminds on the sacrifice and pains of Christ, preparing the Christians through rites of purification of the body (the Lent) and the soul to receive the joy of resurrection. This joy is emphasized during the second part of the Easter cycle. People prepare for the holiday by cleaning the yard and the garden. Women wash all the cloths and the furniture in the house, and repair and paint the walls. During Lent, a series of customs are dedicated to the dead ancestors due to the beliefs saying that the spirits return home on Good Thursday. Beside the masses dedicated to the memory of death, food is prepared for them. The specific meal of the Easter is lamb, milk-loaf, and boiled-eggs painted in red, all of them being blessed at the mass celebrating the resurrection. Easter Sunday is spent at church and at home among the family. Visits are paid to relatives in order to traditionally break red egg, on the second day of the feast. In Oaş, the godchildren have to give to their godfather a bottle of ţuica (a traditional brandy), every year. The bottles are suspended on the girder of the house, expressing the social prestige of the family culminate in the weeks before and after Easter Sunday, also known as the week of Passions and the week of Lights. SzL
EASTER PRESENTS AT THE HUNGARIANS OF SATU MARE
One of the most important customs during Easter is linked to the spiritual relationship between young girls to be married. On the first Sunday after Easter, the girls send to a good friend, the future potential godmother of their children, a tray with special goods for Easter (red eggs, cakes, fruit and wine). The tray is taken by an assistant younger girl. The tray expresses a symbolical connection between the two girls, who help each other when major events take place in their lives (like the birth of a child). SzL
CHRISTMAS IN CODRU
Christmas is celebrated in 25th, 26th and 27th of December. The lent lasts until the evening before Christmas. The meal is a true ritual, because many dishes are prepared in the morning of the 24th of December. The fire is made before the sun rises, and the bread, the milk-loaf, the sarmale (minced meat and rice wrapped in cabbage leafs) and several pork dishes are prepared. People fast all day long and sit for dinner only when the sun sets. The table is laid specifically for the event but the householder doesn’t sit for dinner until he fed all his animals. After the prayer, the oldest in the family invites the other members to help themselves with the goods. For the absent family members a glass of palinca (a traditional brandy) is poured that the head of the family should drink when dinner is over. On Christmas Eve little children begins caroling then the youngsters follow them, paying special attention to the houses with girls to be married. Gifts like nuts, apples, milk-loaf and money are received in exchange. Caroling begins at the window and, when permission is granted; the team enters the house and carols once more. During the caroling a popular religious play is practiced with masks: Viflaiem (Bethlehem). It is said, that those who receive the carol will get prosperity to their house. SzL