Author Archives: Gordan Csilla

  Muzeul Judeţean Satu Mare este cea mai mare instituţie de cultură din judeţ, având în structura organizatorică 23 de muzee, case memoriale, gospodării ţărăneşti, situri arheologice. Primele colecţii muzeale sătmărene s-au constituit în cadrul cercului Kölcsey (1891), în anul 1905 înfiinţându-se Muzeul Municipal Satu Mare. După 1918, prin strădaniile cărturarului Dariu Pop, s-au pusContinue reading „Despre noi”

2017 [download-attachment id=”2395″ title=”ARDELEAN RADU – Declaratie de avere”] [download-attachment id=”2409″ title=”ARDELEAN RADU – Declaratie de interese”] [download-attachment id=”2396″ title=”BALU DANIELA – Declaratie de avere”] [download-attachment id=”2410″ title=”BALU DANIELA – Declaratie de interese”] [download-attachment id=”2397″ title=”GINDELE ROBERT – Declaratie de avere”] [download-attachment id=”2411″ title=”GINDELE ROBERT – Declaratie de interese”] [download-attachment id=”2398″ title=”HAGO ATTILA – DeclaratieContinue reading „Declaraţii de avere”

Document nr. 1, 02.11.2017 Caiet de sarcini-Lucrări de reparații la acoperișul MJSM Documentul oficial descărcabil: [download-attachment id=”2817″ title=”DOC (17)”] Caiet de sarcini, nr. 1: Restaurarea semnelor de căpătâi din Cimitirul Eroilor din b-dul Cloșca, municipiul Satu Mare: Descărcare document: [download-attachment id=”3013″ title=”DOC (1)”] Caiet de sarcini nr. 2: Reconfecționarea ornamentelor din bronz de pe obeliscContinue reading „Buget/Achiziţii publice”

[download-attachment id=”7653″ title=”RAPORT Management 2018-2019FF”] [download-attachment id=”7654″ title=”Raport management_Muzeu_2019″] [wpfilebase tag=file id=37] [wpfilebase tag=file id=36] [wpfilebase tag=file id=35]

Pentru această sală, dedicată epocii medievale timpurii s-a optat pentru reconstituirea unei locuinţe slave adâncite în pământ din sec. VI descoperită în Lazuri – Lubi Tag. Reconstituirea la scară reală este realizată din trunchiuri de mesteacăn îmbinate la capete. Impresia de adâncire în sol a bordeiului este realizată prin ridicarea nivelului podelelor, suprafaţa antică fiindContinue reading „Epoca medievală timpurie”

Etapa timpurie a migraţiilor este puţin cunoscută în zona Sătmarului, fiind reprezentată doar prin descoperiri funerare izolate. În cadrul expoziţiei s-au reconstituit două din cele mai reprezentative obiective de acest tip. Mormântul nobiliar germanic de la Dindeşti a fost ales datorită prezenţei unor piese deosebite, şi anume două fibule masive şi o cataramă, toate dinContinue reading „Epoca migraţiilor”

A fost dedicată în întregime reconstituirii unui atelier de olărie de la Medieşul Aurit – Şuculeu. Atelierul a fost folosit de dacii liberi şi poate fi datat în sec. al II-lea. Vizitatorul intră practic în groapa de alimentare, impresia de adâncime fiind sugerată prin pictarea pereţilor sălii cu nuanţele straturilor de pământ. Nivelul antic deContinue reading „Atelier de olărie”

În această sală sunt prezentate descoperiri arheologice din sec. II – IV d. Chr, perioadă în care teritoriul judeţului era locuit de daci liberi şi de populaţii germanice, şi anume triburile vandalilor şi gepizilor. În decursul sec. II – IV putem observa un proces puternic de aculturaţie, dovedit de faptul că materialul arheologic barbar seContinue reading „Epoca romană”

Descoperirile de factură celtică din judeţul Satu Mare sunt printre cele mai reprezentative pentru civilizaţia celtică din estul Europei, remarcându-se atât prin importanţa ştiinţifică a siturilor (Pişcolt, Ciumeşti, Dindeşti), cât şi prin bogăţia culturii materiale. Piesa centrală spre care este îndreptată atenţia vizitatorilor este coiful celtic din mormântul princiar de la Ciumeşti. Fotografia cazanului deContinue reading „Epoca la téne”

Reconstituirea unui mormânt de la Ciumeşti a fost aleasă deoarece alături de urnă există un bogat inventar compus din 22 vase de ofrandă şi vase ce provin de la banchetul funerar. Prin reconstituirea lui s-a dorit explicarea incineraţiei ca rit funerar. În acest sens s-a utilizat un panou montat deasupra mormântului în care este evocatăContinue reading „Metalurgia bronzului – prima epocă a fierului”

Sala destinată prezentării epocii bronzului a fost împărţită în două ansambluri majore, unul format din reconstituiri provenind din situri reprezentative pentru epocă, iar al doilea din patru vitrine dedicate civilizaţiilor/culturilor arheologice ale bronzului sătmărean. Reconstituirea stratigrafiei tell-ului de la Carei-Bobald a fost aleasă deoarece este situl cu stratigrafia cea mai complexă de la noi dinContinue reading „Epoca bronzului”

Neoliticul şi eneoliticul din zona Sătmarului sunt cunoscute prin cercetarea a numeroase aşezări şi necropole, pe baza cărora au fost realizate cele trei reconstituiri şi cele trei vitrine din a doua sală a expoziţiei de arheologie. Aici a fost reconstituită o parte dintr-o locuinţă neolitică, cu peretele din faţă în secţiune în scopul prezentarii structuriiContinue reading „Neoliticul şi eneoliticul”

Prima sală este dedicată epocii pietrei cioplite sau paleoliticului. Siturile din această epocă cunoscute pe teritoriul judeţului Satu Mare se concentrează în Depresiunea Oaşului, după cum poate fi uşor observat pe harta punctelor paleolitice unde sunt marcate prin culori diferite culturile arheologice ale perioadei. Cronologic, aşezările paleolitice descoperite în zona Oaşului pot fi datate întreContinue reading „Paleoliticul”

Indiferent dacă s-a desfăşurat în mediul urban sau rural, viaţa fiecărui om a urmat un fir comun: naşterea–căsătoria–moartea. Considerate evenimentele majore ale existenţei, cele trei mari praguri pe care omul le-a avut de trecut au fost întotdeauna însoţite de ritualuri laice şi religioase ce semnificau, cu preponderenţă, grija faţă de om. Firul vieţii, depănat întreContinue reading „FIRUL VIEŢII”

O lungă perioadă de timp doar locuinţele elitei sociale (curtea regală, castelul nobiliar, mănăstirea) au beneficiat de o încăpere special destinată pregătirii mâncării. Până la apariţia casei cu mai multe încăperi (sfârşitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea), locuinţele populaţiei de rând nu erau dotate cu bucătării. Urbanizarea şi apariţia produselor electrocasnice influenţeazăContinue reading „BUCĂTĂRIA BUNICII”

SĂRBĂTOAREA PAŞTELUI ÎN OAŞ Ciclul Pascal este cel mai lung din calendarul tradiţional, fixat în jurul echinoxului de primăvara şi determinat de fazele lunii. Ciclul începe cu Postul Mare (49 de zile) şi se încheie cu sărbătoarea Rusaliilor (a 50-a zi după Paşti). Prima parte a perioadei aminteşte de jertfa şi suferinţa lui Iisus, pregătindContinue reading „STĂPÂNA CASEIA HÁZ ÚRNŐJETHE LADY OF THE HOME”

VITICULTURA Regiunea noastră este situată la limita nord-estică a zonei europene prielnice viticulturii. Dintre dealurile care formează partea de nord-est a Bazinului Carpatic, puţine deţin un sol benefic culturii de viţă-de-vie şi majoritatea au fost locuite în special de o populaţie consumatoare de pălincă. La o privire mai atentă, putem constata că Satu Mare esteContinue reading „STĂPÂNII PĂMÂNTULUIA FÖLDEK URATHE LORD OF THE LAND”

DEPORTAREA EVREILOR DIN JUDEŢUL SATU MARE Holocaustul reprezintă manifestarea extremă a antisemitismului, concepţie prezentă mai mult sau mai puţin explicit în Europa încă din Evul Mediu. Sentimentul general de ostilitate împotriva evreilor, utilizat de ideologia nazistă, se accentuează cu rapiditate începând cu anii 30, prin acte de discriminare legislativă, şi culminează în anii celui deContinue reading „MEMORIE ŞI ISTORIETÖRTÉNELEM ÉS EMLÉKEZETMEMORY AND HISTORY”

După primul război mondial alături de şcolile confesionale, în care studiile se făceau în limba maternă, au funcţionat şcolile de stat şi de meserii unde se studia în limba română, existând şi clase de predare în limbile maghiară şi germană. Învăţământul la sate se desfăşura, în unele cazuri, în clădirile ce aparţineau bisericii. Grupele deContinue reading „ŞCOALA VECHEA RÉGI ISKOLATHE OLD SCHOOL”

În deceniul IV al secolului al XX-lea, judeţul Satu Mare deţinea un important potenţial de dezvoltare, având 52 de fabrici cu cel puţin 20 de muncitori fiecare, un sistem bancar modern şi eficient, o infrastructură solidă, în cadrul căreia se inaugura în această perioadă primul aeroport din oraşul Satu Mare. Există o diversitate de întreprinderiContinue reading „Sătmarul interbelicA két világháború közötti SzatmárHall X”

CAFENEAUA Una dintre formele preferate de sociali¬zare au constituit-o în¬tâlnirile în cadrul restaurantelor şi cafenelelor. În primul rând sunt utilizate ca loc de petrecere al timpului liber atât de elita intelectuală, cât şi de orăşeanul de rând, dar aproape în aceeaşi măsură este loc de „muncă” pentru jurnalişti, poeţi şi alţi meşteri ai condeiului. ÎntâlnirileContinue reading „Viaţa publică urbanăVárosi közélet a századelőnHall IX”

Intelectualitatea ca grup social îşi are originile în perioada iluminismului, creşterea influenţei sale în societate cunoscând un drum ascendent pe parcursul secolului al XIX-lea, când specializarea, competenţa, educaţia şi profesionalismul devin criterii importante de ascensiune socială, pe lângă cele legate de originea nobilă. Procesul este strâns legat de laicizarea vieţi sociale şi mai ales aContinue reading „Cabinetul intelectualului”

Salonul monden este prin excelenţă o creaţie franceză, apărută în secolul al XVI-lea. Salonul de conversaţie a fost un loc mixt, informal, cu caracter gratuit, care nu afişa obiective precise. Numai plăcerea sociabilităţii reunea membrii societăţii: disponibilitatea de a comunica, de a elabora o artă a conversaţiei, de a face noi cunoştinţe şi de aContinue reading „Salonul mondenA szalonHall VII”

Datorită privilegiilor economice şi comerciale primite începând cu secolul al XIII-lea Oraşele Satu Mare şi Mintiu, , devin însemnate centre ale breslelor de meşteşugari. În secolele XVI şi XVII, în Satu Mare şi Mintiu sunt menţionate breslele curelarilor, croitorilor, tăbăcarilor, aurarilor şi argintarilor, armurierilor, blănarilor, fierarilor, cizmarilor, dogarilor, frizerilor şi tâmplarilor. Secolul al XVIII-lea marcheazăContinue reading „Dezvoltare economică şi urbană”

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ ÎN SĂTMAR După veacul reformei biserica catolică reapare în Sătmar prin intermediul ordinului iezuit. Numărul enoriaşilor catolici a crescut o dată cu recatolizarea familiilor nobiliare şi prin colonizarea etnicilor şvabi în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Totuşi, numărul parohiilor catolice din judeţ era de numai 25 la debutul secolului al XIX-lea. AnulContinue reading „Între pământ şi cer”

Inundaţiile, seceta şi molimele ce au bântuit la începutul secolului al XVIII-lea, fuga ţăranilor de pe moşii, războaiele cu turcii, precum şi cele purtate de Francisc Rákóczi al II-lea împotriva Habsburgilor, au generat scăderi drastice ale populaţiei comitatului Satu Mare. Pierderea unui număr mare de braţe de muncă a determinat repopularea ţinutului, în primul rândContinue reading „Oamenii locului. Viaţa rurală în secolele XVIII-XIXHelybéliek. Vidéki élet a XVIII-XIX. századbanHall IV”

Municipiul Satu Mare s-a format prin unirea a două oraşe medievale: Satu Mare şi Mintiu. Cele două aşezări erau despărţite de un braţ al Someşului, care, în urma lucrărilor de regularizare a cursului, a fost desecat în secolul al XVIII-lea. Urma lui poate fi observată şi astăzi în ductul străzilor. Întemeierea celor două aşezări, celContinue reading „Oraşul Satu Mare în evul mediuSzatmárnémeti a középkorbanHall III”

PUTEREA FIERULUI Materia primă pentru arme, unelte şi obiecte de uz casnic, fierul, este principala şi strategica resursă a civilizaţiei tradiţionale. Diversitatea obiectelor produse din fier şi cunoştinţele speciale pentru producerea lor a individualizat mai multe ramuri de fierari. Lăcătuşii, aşa cum arată numele confecţionau şi reparau lacăte, broaşte, zăvoare, chei, ferecături de uşi, uneoriContinue reading „Puterea fierului – Viaţa lemnuluiA vas hatalma. A fa élete.Hall II”

CADRUL NATURAL MEDIEVAL Pasajul de trecere înspre primele săli ale expoziţiei de istorie-etnografie este dedicat prezentării cadrului natural medieval, prin intermediul celor mai timpurii reprezentări cartografice ale regiunii. Ultimul secol al mileniului II a adus schimbări radicale în sistemul ecologic sătmărean. Pentru a avea o imagine asupra stării cadrului natural ce a determinat habitatul umanContinue reading „Elita evului mediu”

LABORATORUL ZONAL DE RESTAURARE CONSERVARE SATU MARE este specializat în conservarea și restaurarea bunurilor culturale de tipul: –       Pictură tempera, ulei, pe suport de carton, sticlă, hârtie, lemn, alte suporturi; –       Icoane, iconostase, mobilier bisericesc; –       Rame stil; –       Cărţi şi documente pe suport papetar şi pergament; –       Textile bisericeşti, etnografice, arheologice, covoare și accesoriiContinue reading „Secţia Restaurare- Conservare”

Secția Carei- Tășnad cuprinde următoarele obiective muzeale: Muzeul Municipal Carei,Muzeul Orăşenesc Tăşnad, Complexul Muzeal Ady Endre, Muzeul Maghiar Sipos Laszlo de la Bogdand și Casa țărănească de la Andrid. Muzeul Municipal Carei. S-a înființat sub numele de Muzeu Raional în anul 1958. Devine muzeu orășenesc în 1985 și intră în administrarea Muzeului Județean Satu Mare.Continue reading „Secţia Carei şi Tăşnad”

Secţia de etnografie deţine un patrimoniu cultural ce însumează cca. 44. 000 de obiecte  (ceramică utilitară și decorativă, textile, port popular, podoabe, icoane, obiecte din lemn, obiecte de uz casnic, fotografii, diapozitive, manuscrise). În anul 1992 a fost organizată expoziția de bază a secției, iar în anul 2005 a fost modernizată și reorganizată în cadrulContinue reading „Secţia Etnografie”

Secția de cerecetare-arheologie are ca domeniu de activitate cercetarea, păstrarea în bune condiții și valorificarea bunurilor arheologice descoperite pe teritoriul județului Satu Mare. Are în componență 11 persoane, din care 1 șef secție, 1 gestionar, 2 paznici și 7 specialiști. În subordinea secției se află rezervațiile arheologice ale cuptoarelor dacice de ars ceramică de laContinue reading „Secţia Cercetare – Arheologie”

DANIELA FLORENTINA POP – CONTABIL ȘEF GR II CRINA DIANA  FAGE – ECONOMIST IA [wpfilebase tag=file id= tpl=simple][wpfilebase tag=file id= tpl=simple] DORINA ANA PĂȘTEAN – INSPECTOR DE SPECIALIATE I- RESURSE UMANE [wpfilebase tag=file id=12 tpl=simple][wpfilebase tag=file id=32 tpl=simple] CARMEN VANCEA – REFERENT DE SPECIALITE I [wpfilebase tag=file id= tpl=simple][wpfilebase tag=file id= tpl=simple] MĂRIOARA CAPOTESCU – GESTIONARContinue reading „Serviciul management , dezvoltare, resurse umane”

DR.LIVIU MARTA – MANAGER RADU OVIDIU ARDELEAN – DIRECTOR GR.II [wpfilebase tag=file id=14 tpl=simple][wpfilebase tag=file id=27 tpl=simple] DR.SZŐCS PÉTER LEVENTE – DIRECTOR GR II [wpfilebase tag=file id=16 tpl=simple][wpfilebase tag=file id=33 tpl=simple] DR.DANIELA ELENA BĂLU – DIRECTOR GR.II [wpfilebase tag=file id=2 tpl=simple][wpfilebase tag=file id=19 tpl=simple]

Muzeul în aer liber din Măriuș are până în prezent remontate și restaurate două case tradiționale și anexele specifice gospodăriilor codrenești – șură și poiată. Prima casă tradițională a fost remontată în Muzeul în aer liber din Măriuș în anul 2012 de către specialiștii Muzeului Județean Satu Mare. Casa construită la sfârșitul secolului al XIX-leaContinue reading „Muzeul în aer liber – Măriuş”

Muzeul Ugocea – Oaș, Tarna Mare, își dorește să oglindească o imagine a ceea ce a însemnat viața tradițională a oșenilor ugoceni. Pentru recrearea interioarelor tradiționale oșenești și reconstituirea modului de viață a ugocenilor sunt expuse peste 200 de bunuri muzeale, piese de costum tradițional, textile de interior (șterguri țesute în războiul de țesut, fețeContinue reading „Muzeul Ugocea-Oaș, Tarna Mare”

Casa, construită în jurul anului 1920, a fost achiziţionată din Gherţa Mare (comuna Turţ) și este specifică pentru așezările de tip răsfirat din comitatul Ugocea. Materialul de bază folosit în construcţie este lemnul. Respectând tradiţia caselor construite în pantă, s-a realizat o fundaţie din piatră spartă, procurată din carierele locale, pe care s-a aşezat oContinue reading „Gospodărie ţărănească – Turţ”

Casa-muzeu a fost achiziţionată din Oraşul Nou şi strămutată la drumul principal, într-un loc mai accesibil pentru vizitatori. Este o casă specifică etniei maghiare, atât ca arhitectură locală, cât şi din punct de vedere al amenajării interioare fiind inaugurată în anul 2009. Tipic pentru în pantă, casa-muzeu are o pivniță dublă în partea din faţăContinue reading „Gospodărie ţărănească – Oraşu Nou”

Casa muzeu din comuna Certeze este un bun exemplu în păstrarea tradițiilor locale, fie că vorbim de arhitectură, de industria casnică textilă sau de organizarea spațiului interior. Comuna Certeze este una dintre cele mai cunoscute comune ale județului Satu Mare și are un mare potențial turistic. Casa muzeu este un punct de interes în careContinue reading „Gospodărie ţărănească – Certeze”

Gospodărie ţărănească – Cămărzana este în curs de restaurare.

Casa a fost construită în prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind caracteristică arhitecturii populare din zona etnografică Codru. Din structura gospodăriei fac parte: casa, şura şi găbănaşul (cămară de alimente). Casa este construită din bârne pe o fundaţie de piatră spartă. Este compusă din 4 încăperi: camera curată din faţă, tinda, camera de locuit,Continue reading „Gospodărie ţărănească – Chilia”

Rezervaţie arheologică – Bobald–Carei

Situl arheologic de la Medieşu Aurit–Şuculeu se întinde pe o suprafaţă de cca. 12-15 ha, fiind situat pe terasa sudică a pârâului Racta. Pe parcursul secolelor I-IV d. Hr., în acest loc s-a format o aşezare care a devenit un centru regional de producţie a ceramicii, specializat în fabricarea vaselor de provizii de mari dimensiuni.Continue reading „Cuptoarele antice de ars ceramica– Medieşu Aurit”

Aşezată pe un deal, la marginea cimitirului, biserica domina întreaga localitate. Clădirea, construită în anul 1777, respecta planimetria caracteristică bisericilor româneşti din lemn: pronaos (tindă), naos şi absidă pentagonală. A fost ridicată chiar din lemnul tăiat la faţa locului. Absida avea acoperişul mai scund decât al bisericii. În exteriorul pereţilor, pe mijloc, în zona pronaosuluiContinue reading „Biserica de lemn dispărută – Soconzel”

Datând din 1727, casa-muzeu din Călineşti Oaş reprezintă una dintre tipologiile caselor bătrâneşti frecvent întâlnită în Ţara Oaşului, în secolele XVIII și XIX-lea. Casa-muzeu a fost proprietatea lui Mărcuţ Iacob care a locuit-o până la moartea sa. A fost achiziţionată în 1991 de câtre Muzeul Judeţean Satu Mare, iar în 1995-1996 a fost restaurată înContinue reading „Casă ţărănească – Călineşti-Oaş”

Expoziţia cu caracter memorial este organizată în casa în care a trăit Aloisie Tăutu (1895-1981), canonic, istoric, participant la Mare Adunare Naţională din 1 decembrie 1918, autor a numeroase lucrări teologice şi istorice. Născut în 1895 la Terebeşti, și-a petrecut copilăria la Valea Vinului. A urmat facultatea de teologie la Viena, fiind hirotonit ca preotContinue reading „Casa memorială Aloisie Tăutu – Valea Vinului”

Localitatea este situată pe drumul european E 671, la 38 de km de municipiul Satu Mare. Aici se află unul dintre monumentele care ne amintesc despre prezența lui Dr Vasile Lucaciu, născut în Apa, în anul 1852. El a fost preot, om politic, profesor, marcând destinul poporului român din Transilvania. A colaborat la redactarea Memorandumului,Continue reading „Casa memorială dr. Vasile Lucaciu – Apa”

Localitatea este situată la 43 km de municipiul Satu Mare, pe drumul DN 19 Satu Mare–Oradea. Casa muzeul este una dintre cele mai reprezentative pentru arhitectura populară şvăbească. Construită în 1881, perpendiculară pe şosea, are o componenţă de patru camere, două holuri, două bucătării, două pivniţe, casa terminându-se cu un grajd pentru animale. Pe toatăContinue reading „Muzeul Şvăbesc – Petreşti”

Muzeul Moților din localitatea Scărişoara Nouă (comuna Pișcolt) a fost reorganizat în anul 1994 de către specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare, şi este rodul strădaniilor unui inimos fiu al satului, domnul Ioan Bâtea, care a adunat pe parcursul a mai bine de 50 ani o colecție impresionantă de obiecte, atât din localitatea natală cât şiContinue reading „Muzeul etnografic al Moţilor – Scărişoara Nouă”

Este situat la 60 de km de municipiul Satu Mare, în sudul judeţului, la graniţa dintre judeţul Sălaj şi Maramureş. Casa este construită în jurul anilor 1880-1885 de meşteri populari din Cristur (jud. Sălaj) fiind transformată în muzeu în anul 1997. Portă numele fondatorului Sipos László (1948-1997). Este o casă tipică zonei din perioada respectivă,Continue reading „Muzeul etnografic Maghiar “Sipos László”– Bogdand”

Atelierul se află într-o clădire construită de artist între 1934–1935 şi a funcţionat ca atelier de creaţie până la moartea artistului în 1960. După această dată, clădirea a fost folosită ca depozit de materiale de construcţii. Între 1998–2000 clădirea a fost restaurată, după această dată aici fiinţând Atelierul Memorial „Aurel Popp”, în care sunt expuseContinue reading „Atelier memorial Aurel Popp – Satu Mare”

În anul 1986 s-a înfiinţat atelierul-galerie ce găzduieşte donaţia graficianului Paul Erdős (1916-1987), iar în 1996 s-a deschis „Atelierul Memorial Erdős”, în sediul din Pasajul Dacia nr. 8, prezentând donaţia şi atelierul de creaţie a graficianului, spaţiul expoziţional de aici fiind destinat expoziţiilor temporare. Orar: Atelierul memorial „Paul Erdös”– Pasajul Ştefan Ruha, 8 Marţi: 10.00-Continue reading „Atelier memorial Paul Erdős – Satu Mare”

Reţeaua muzeală este formată din 19 obiective culturale, aparţinând Muzeului Judeţean Satu Mare. Situate pe tot cuprinsul judeţului, acestea constă în case memoriale ale unor personalităţi de seamă a culturii şi istoriei sătmărene, în gospodării tradiţionale, specifice anumitor zone etnografice sau etniilor conlocuitoare, păstrate sau reamenajate în puncte de interes local şi regional, precum şiContinue reading „Reţeaua muzeală”

Muzeul Județean Satu Mare: Adresă: Bd.Vasile Lucaciu, Nr.21 440031 Satu Mare, Romania Cod ISIL : RO-SM-021 Tel: 004 0261 737526 Fax:004 0261 735116 Muzeul de Artă Satu Mare, Tel:0261/711076 Muzeul Orăşenesc Tăşnad, Tel: 0261/825508 Muzeul Municipal Carei (Castelul Károlyi) , Tel:  0261/864981 Biroul de Turism Cultural Satu Mare, Tel: 0261/711696 Email: muzeusm@gmail.com

Expoziţia permanentă de arheologie: „Priviri în trecut” şi istorie-etnografie: „Civilizaţie. Identitate. Multiculturalitate” este localizată în sediul central al Muzeului Judeţean Satu Mare, fiind reorganizată între anii 2002-2007. Bazată pe o concepţie unitară, pe o prezentare contextualizată a pieselor muzeale şi având un puternic caracter inovator, expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean Satu Mare a fost distinsăContinue reading „Expoziţii”