I. „Reabilitarea monumentelor de război din judeţul Satu Mare”
Ordonator principal de credite – Consiliul Judeţean Satu Mare
Beneficiar (instituția care va implementa proiectul) – Muzeul Judeţean Satu Mare
În judeţul Satu Mare există în jur de 120 de monumente dedicate eroilor de război din primul şi al doilea război mondial (unele monumente sunt comune şi pentru cei din primul şi pentru cei din al doilea razboi). Specialiştii muzeului au reuşit să ajungă la 117 dintre acestea pentru a le evalua starea de conservare. Starea de conservare. Menţionăm că, pentru o restaurare ştiinţifică dar şi pentru a le putea încadra într-o viziune unitară, munca de restaurare trebuie să fie făcută sub supravegherea unui restaurator profesionist. Există monumente la construcţia cărora s-au folosit materiale inadecvate, materiale care nu rezistă la condiţiile de exterior, ceea ce a condus la deteriorarea rapidă a acestora. Nu este cunoscută, de către diverşii constructori de ocazie, necesitatea tratamentelor de biocidare şi hidrofobizare a pietrei sau a materialelor de construcţie, tratamente care prelungesc viaţa monumentului şi scad vizibil costul de întreţinere al lor. În aproape toate situaţiile, monumentele vechi nu au fost întreţinute în timp. În afara unor lucrări de îndepărtare a vegetaţiei invazive şi a unor încercări de toaletare dar şi acelea timide, nu s-a făcut întreţinerea monumentelor. Sunt şi situaţii în care s-a intervenit dar rezultatele nu sunt satisfăcătoare. Recomandarea noastră este ca asupra monumentelor cu o stare de conservare deficitară să se intervină urgent şi numai în mod profesionist. În caz contrar, problemele existente astăzi se vor adânci şi odată cu trecerea timpului, pe termen scurt, rezultatul acţiunii factorilor de deteriorare externi se va vedea într-un mod mult mai accentuat. Deasemenea, odată cu trecerea timpului, costurile de restaurare, dacă se va mai dori vreodată restaurarea lor, vor creşte substanţial.
Propunerile de intervenţie propuse de restauratori au fost, în principal, următoarele:
- Tratamente de biocidare cu soluţie BIOTIN, necesare pentru îndepărtarea factorilor biologici de degradare de pe suprafaţa monumentelor care sunt aproape în totalitate construite din piatră de diferite tipuri, betoane şi au straturi de finisare cu mozaicuri din piatră.
- Curăţiri mecanice, cu perii, aspiratoare şi soluţii de curăţare
- Înlocuirea placajelor degradate, cele mai multe din marmură, cu placaj de granit şi folosind adezivi adecvaţi pentru condiţii de exterior
- Refacerea elementelor ornamentale
- Refacerea pavajelor şi a trotuarelor înconjurătoare
- Refacerea gardurilor de protecţie
- Tratamente de hidrofobizare cu soluţie SILO
Soluţiile de intervenţie diferă de la caz la caz.
Proiectul a fost depus la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale care a finanţat mai multe proiecte care se încadrau în pleiada de acţiuni dedicate Centenarului Marii Uniri. Finanţarea obţinută de noi pentru reabilitarea unui număr de 29 de monumente a fost de 350000 lei.
Proiectul este în faza de derulare şi se va încheia la sfârşitul anului 2019.
II. Dr. Vasile Lucaciu şi moştenirea sa culturală: Reuniunea de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu” .
Proiectul a fost câştigat şi finanţat de Departamentul Centenar din cadrul Ministerului Culturii. Perioada alocată 2018-2020, în valoare de 44.000 lei, din care 3.500 sunt prevăzuţi pentru deplasare, cercetarea documentelor şi promovarea proiectului, restul fondurilor fiind alocat tipăririi monograafiei Reuniunii de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu” din Satu Mare (1924-1947).
PERIOADA: 1SEPTEMBRIE 2018 – 1 DECEMBRIE 2020
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Muzeul Județean Satu Mare, B-dul Vasile Lucaciu nr.21
În anul 1924 s-a constituit la Satu Mare Reuniunea Română de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu”. Această instituţie de prestigiu a culturii sătmărene care purta numele marelui patriot român Vasile Lucaciu, avea în subordinea sa Corul „Vasile Lucaciu”, Conservatorul de Muzică, Societatea Filarmonică şi Asociaţia corurilor ţărăneşti din judeţul Satu Mare.
De activitatea a acestei Reuniuni se leagă numele unor importante personalităţi din istoria Transilvaniei care au avut merite deosebite în dezvoltarea societăţii româneşti înainte şi după anul 1918: Vasile Lucaciu, Emil Tişcă, Adrian Demian, Augustin Ferenţiu, Gavril Barbul ş.a. Dezvoltarea culturii româneşti în zona de nord a ţării, care a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, a devenit un deziderat naţional în perioada interbelică. În acest sens s-au depus eforturi considerabile atât din partea instituţiilor statului cât mai ales a organizaţiilor culturale existente. Reuniunea de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu” din Satu Mare a avut merite deosebite în acest sens, notorietatea sa depăşind cu mult graniţele judeţului şi chiar ale transilvaniei. Membrii săi au fost prezenţi pe scene importante din ţără şi stăinătate sau chiar la Ateneul Român, fiind chiar înregistraţi la Radio Bucureşti şi transmişi pe calea undelor în vara anului 1937. Reuniunea a supravieţuit şi după anul 1940, datorită dirijorului său Adrian Demian care s-a refugiat la Aiud şi apoi la Arad, ducând după sine şi instituţia căruia i s-a dăruit. După eliberare, Reuniunea revine la Satu Mare şi va continua să funcţioneze însă, treptat, regimul comunist a aservit-o, sfârşind prin transformarea sa în Şcoală populară de artă.
Adrian Demian (1898-1977) a fost profesor şi muzician de excepţie, unul dintre cei mai mari dirijori ai Sătmarului, născut la Negreia în anul 1898. Provine dintr-o renumită familie sătmăreană, beneficiind de o educaţie aleasă. Soţia sa este fiica lui Ilie Carol Barbul, poate cel mai important lider politic din această zonă după Vasile Lucaciu. Adrian Demian este profesor licenţiat în muzică, la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj. Pentru specializare a urmat apoi şi cursurile de: armonie – contrapunct – fugă – compoziţie ale Institutului Naţional de Muzică din Roma.
A fost dirijorul “Reuniunei de cântări Vasile Lucaciu“, director al Conservatorului de Muzică şi al Societăţii Filarmonice din Satu Mare dar şi un reputat profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare. Sub egida Astrei a organizat o serie de manifestări cultural artistice iar în 1936 lansează un apel tuturor corurilor din judeţ pentru constituirea “Asociaţiei de coruri ţărăneşti din Sătmar “, al cărei preşedinte a şi fost ales.
Arta sa era audiată şi gustată deopotrivă de mulţi iubitori de frumos iar varietatea repertoriului său îi dădea posibilitatea susţinerii unor concerte din care nu lipseau piese româneşti („Cătălina” de N. Oancea, „Răsunetul Ardealului” de Ioan Vidu, „Dela noi a treia casă” de I. Pop etc) dar şi din creaţia corală universală („Creaţiunea” de Haydn, „Alleluia” de Händel, piese de Ceaikovski, Beethoven, Rubinstein etc.). La concertul său jubiliar din 1930 de la Satu Mare, a fost prezent şi Octavian Goga, venit deseori prin părţile Sătmarului cu prilejul zilelor festive, pentru a conferenţia şi evoca momente de luptă ale marilor bărbaţi de la noi (spre exemplu discursul de la Şişeşti despre Vasile Lucaciu).
Adrian Demian a condus această reuniune timp de aproape două decenii şi s-a implicat în organizarea unor întreceri de coruri ţărăneşti la Baia Mare, Satu Mare sau în alte localităţi ale judeţului. În 1935 corul pregăteşte şi prezintă opereta „La şezătoare” de Tiberiu Brediceanu chiar sub privirile autorului, ceea ce demonstrează valoarea artistică la care s-a ajuns. Corul Sătmărean va rămâne în memoria artei interpretative locale ca un moment de vârf al mişcării corale din zonă.
După 1940 se refugiază împreună cu întreaga sa familie la Arad. După eliberare revine la Satu Mare însă, din raţiuni familiale şi sub presiunea regimului comunist, se întoarce la Arad unde va locui până la sfârşitul vieţii.
- Prezentul proiect doreşte să prezinte atât specialiştilor cât şi publicului larg istoria acestei reuniuni care a vitalizat viaţa culturală românească de după Marea Unire.
- Lansarea volumului este preconizată la 1 Decembrie 2020, împreună cu o expoziţie foto-documentară de anvergură dedicate memoriei marelui luptător naţional dr. Vasile Lucaciu.
Coordonator proiect C.S. I dr. Claudiu Porumbăcean