Muzeul Judeţean Satu Mare vă invită să participaţi la expoziţia VASILE LUCACIU ŞI MOŞTENIREA SA CULTURALĂ
şi la lansarea volumului semnat de CLAUDIU PORUMBĂCEAN – ADRIAN DEMIAN ŞI REUNIUNEA ROMÂNĂ DE CÂNTĂRI ŞI MUZICĂ „VASILE LUCACIU” DIN SATU MARE
Expoziţia poate fi vizitată începând cu data de: 26 noiembrie 2021, ora 13
La 24 februarie 1924 s-a constituit la Satu Mare Reuniunea Română de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu”.
Această instituţie de prestigiu a culturii sătmărene care purta numele marelui patriot român Vasile Lucaciu, înregistrată ca persoană juridică la Tribunalul Satu Mare în anul 1924, avea în subordinea sa Corul „Vasile Lucaciu, Conservatorul de Muzică, Societatea Filarmonică şi Asociaţia corurilor ţărăneşti din judeţul Satu Mare.
De activitatea a acestei Reuniuni se leagă numele unor importante personalităţi din istoria Transilvaniei care au avut merite deosebite în dezvoltarea societăţii româneşti înainte şi după anul 1918: Vasile Lucaciu, Traian Cavassi, Emil Tişcă, Adrian Demian, Augustin Ferenţiu, Gavril Barbul ş.a. Dezvoltarea culturii româneşti în zona de nord a ţării, care a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, a devenit un deziderat naţional în perioada interbelică. În acest sens s-au depus eforturi considerabile atât din partea instituţiilor statului cât mai ales a organizaţiilor culturale existente. Reuniunea de Cântări şi Muzică „Vasile Lucaciu” din Satu Mare a avut merite deosebite în acest sens, notorietatea sa depăşind cu mult graniţele judeţului şi chiar ale transilvaniei. Membrii săi au fost prezenţi pe scene importante din ţără şi stăinătate sau chiar la Ateneul Român, fiind chiar înregistraţi la Radio Bucureşti şi transmişi pe calea undelor în vara anului 1936. Reuniunea a supravieţuit şi după anul 1940, datorită dirijorului său Adrian Demian care s-a refugiat la Aiud şi apoi la Arad, ducând după sine şi instituţia căruia i s-a dăruit. După eliberare, Reuniunea revine la Satu Mare şi va continua să funcţioneze însă, treptat, regimul comunist a aservit-o, sfârşind prin transformarea sa în Şcoală populară de artă.
Adrian Demian (1898-1977) a fost profesor şi muzician de excepţie, unul dintre cei mai mari dirijori ai Sătmarului, născut la Negreia în anul 1898. Provine dintr-o renumită familie sătmăreană, beneficiind de o educaţie aleasă. Soţia sa este fiica lui Ilie Carol Barbul, poate cel mai important lider politic din această zonă după Vasile Lucaciu. Adrian Demian este profesor licenţiat în muzică, la Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj. Pentru specializare a urmat apoi şi cursurile de: armonie – contrapunct – fugă – compoziţie ale Institutului Naţional de Muzică din Roma.
A fost dirijorul “Reuniunei de cântări Vasile Lucaciu“, director al Conservatorului de Muzică şi al Societăţii Filarmonice din Satu Mare dar şi un reputat profesor la Liceul „Mihai Eminescu” din Satu Mare. Sub egida Astrei a organizat o serie de manifestări cultural artistice iar în 1936 lansează un apel tuturor corurilor din judeţ pentru constituirea “Asociaţiei de coruri ţărăneşti din Sătmar “, al cărei preşedinte a şi fost ales.
Arta sa era audiată şi gustată deopotrivă de mulţi iubitori de frumos iar varietatea repertoriului său îi dădea posibilitatea susţinerii unor concerte din care nu lipseau piese româneşti („Cătălina” de N. Oancea, „Răsunetul Ardealului” de Ioan Vidu, „Dela noi a treia casă” de I. Pop etc) dar şi din creaţia corală universală („Creaţiunea” de Haydn, „Alleluia” de Händel, piese de Ceaikovski, Beethoven, Rubinstein etc.). La concertul său jubiliar din 1930 de la Satu Mare, a fost prezent şi Octavian Goga, venit deseori prin părţile Sătmarului cu prilejul zilelor festive, pentru a conferenţia şi evoca momente de luptă ale marilor bărbaţi de la noi (spre exemplu discursul de la Şişeşti despre Vasile Lucaciu).
Adrian Demian a condus această reuniune timp de aproape două decenii şi s-a implicat în organizarea unor întreceri de coruri ţărăneşti la Baia Mare, Satu Mare sau în alte localităţi ale judeţului.
În 1935 corul pregăteşte şi prezintă opereta „La şezătoare” de Tiberiu Brediceanu chiar sub privirile autorului, ceea ce demonstrează valoarea artistică la care s-a ajuns. Doi ani mai târziu, în 1936, Adrain Demian va pune în scenă opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, cu premiera la Satu Mare.
Spectacolul va fi prezentat apoi la Baia Mare, Oradea şi Sighet, arătând încă o dată valoarea incontestabilă la care a ajuns Corul „Vasile Lucaciu” şi Orchestra Filarmonică. Corul Sătmărean va rămâne în memoria artei interpretative locale ca un moment de vârf al mişcării corale din zonă.
După 1940 se refugiază împreună cu întreaga sa familie la Arad. După eliberare revine la Satu Mare însă, din raţiuni familiale şi sub presiunea regimului comunist, se întoarce la Arad unde va locui până la sfârşitul vieţii.
Cu această ocazie, sub egida proiectului Patrimoniul cultural în era digitală, publicul sătmărean va avea posibilitatea să vadă prezentarea modalităților prin care patrimoniul cultural poate fi prezentat în spațiul digital. Aceste proiect aflat în fază iniţială, va fi expus integral în noua expoziţie permanentă a Muzeului nostru după finalizarea reamenăjării spaţiilor expoziţionale.
Membrii fondatori ai Asociaţiei Corurilor Ţărăneşti din judeţul Satu Mare
Meghívó a Szatmár Megyei Múzeum által szervezett VASILE LUCACIU ÉS A SZELLEMI HAGYATÉKA című kiállításra, illetve CLAUDIU PORUMBĂCEAN ADRIAN DEMIAN ŞI REUNIUNEA ROMÂNĂ DE CÂNTĂRI ŞI MUZICĂ „VASILE LUCACIU” DIN SATU MARE című könybemutatójára
A kíállítás látogatható: november 26-án 13 órától
1924. február 24-én jött létre Szatmárnémetiben a Szatmárnémeti Vasile Lucaciu Román Dalegylet.
Az intézménynek a működéséhez köthető számos olyan személy Erdélyi történetéből, akinek kiemelkedő szerepe volt a román társadalom fejlődésében 1918 előtt és után: Vasile Lucaciu, Traian Cavassi, Emil Tişcă, Adrian Demian, Augustin Ferenţiu, Gavril Barbul stb. Fontos tényezője volt az északnyugati térség román kultúrájának a fejlődésében, hírneve azonban jóval meghaladta a megyei határt, sőt az erdélyit is. A tagjai felléptek nemzeti, és nemzetközi színpadokon egyaránt, mint például a Román Atheneumban, munkásságukat pedig a Bukaresti Rádióban is lehetett hallani 1937-től. Az egylet túltélte az 1940-es eseményeket, karmesterének, Adrian Demiannak köszönhetően, aki először Nagyenyeden, majd Aradon keresett menedéket, magávala vivén az intézményt is, melynek életét szentelte. 1945 után az egylet visszakerül Szatmárra, és továbbra is a Casa Națională épületében működik, mely az egylet központi épületeként volt számon tartva, azonban nem sokkal később a kommunista rendszer nyomására átalakult a Népi Művészetiskolásává.
Adrian Demian (1898–1977) 1898-ban született Nyegrefalván, kiemelkedő tanár és zenész volt, Szatmár megye egyik legnagyobb karmestere. Nagy szatmári családból származván, kivételesen jó iskoláztatást kapott. A felesége Ilie Carol Barbu lánya. Barbu az egyik legfontosabb román politikai vezető volt Vasile Lucaciu után ebben a térségben. Képzését Demian a Kolozsvári Színház és Zene Akadémián kezdte, célirányos szakosodást azonban a Római Nemzeti Zeneintézetnél szerzett.
A Szatmárnémeti Vasile Lucaciu Dalegylet karmestere, a Konzervatórium és a Filharmónia Egylet igazgatója volt, de ugyanakkor a Szatmárnémeti Mihai Eminescu egyik híres tanáraként is számon van tartva. Az Astra segítségével számos kulturális eseményt szervezett és 1936-ban felhívást intéz a megye összes kórusának egy Paraszti Dalegylet létrehozására, melyet végül létrehoztak és amelynek elnökévé választották.
1940 után családjával Aradra menekül. A második világháború után rövid ideig visszatér Szatmárra, de családi okokból és a kommunista rendszer nyomása miatt végül Aradra költözik vissza és ott is marad élete hátralévő részében.
Ezzel az alkalommal egybekötve tekinthetik meg a Kulturális örökség a digitális korban című kiállítást, ahol lehetősége nyílik a látógatónak megtekinteni, hogyan lehet bemutatni a kulturális örökség egyes elemeit a digitális térben. A projekt még csak kezdetleges lépéseiben jár, teljességében csak a múzeum általános kiállításának felújítása után lesz megtekinthető.