La împlinirea a șase decenii de existență a Muzeului Țării Oașului felicităm instituția parteneră cu care colaborăm mai ales pe domeniul bogatei moșteniri etnografice ce ne-o oferă regiunea. Totodată este o ocazie de a prezenta o cercetare recentă realizată de instituția noastră în ultimii ani. Sunt cercetări care arată că muzeul sătmărean continuă să cerceteze această regiune a județului și, mai ales, sunt cercetări care aduc date istorice noi despre o regiune care continuă să fascineze.
Între proiectele de cercetare derulate de muzeul sătmărean în Oaș, Drumul Sării a adus rezultate demne de semnalat. Cercetările din Oaș sunt parte a unui program amplu ce se derulează în întreaga regiune de nord-vest a României (patru județe). După cum s-a arătat cu alte ocazii comerțul și transportul sării au influențat major istoria actualului județ. De el se prezintă a fi legate denumirea, dezvoltarea a numeroase localități, inclusiv importanța dobândită de centrul de reședință. Documentele ce atestă o mobilitate a sătmărenilor un spațiu vast între ocnele Dejului și Nitra, lasă indicii asupra modului în care comerțul cu sare a lăsat urme adânci în istoria și mentalitatea sătmărenilor. Trama stradală a multor localități de pe ruta vechilor drumuri arată că acestea, la fel ca alegerea amplasamentului pentru biserici, au funcționat după alte elemente modelatoare decât acelea din prezent. Nu întâmplător aceste se mulează pe puternicele fluxuri economice din trecut, fluxuri ce le-a asigura avantaje deosebite în dezvoltare. Mai ales zona Tășnadului și întreaga regiunea de la sud și vest de Carei prezintă urmele unor fluxuri comerciale favorizate, pierdute treptat pe parcursul ultimelor secole.
Memoriile unui călător din Silezia (Simplicissimus) care a călătorit prin Sătmar și Maramureș (anii 1660-1670).
Zona Oașului a fost influențată profund de transportul și comerțul sării. Sunt elocvente datele înregistrate de Urbariul întocmit în anul 1767 la ordinul Mariei Tereza. Fiecare localitate din Oaș declară venituri din transportul sării de la ocnele maramureșene la Cămara din Satu Mare. Amploarea fenomenului este de presupus că a lăsat urme adânci în mentalul oșenilor, mai ales că pe drumul spre Maramureș erau duse produse solicitate de regiunea ocnelor.
Urbariu din anul 1767.
Proiectul de cercetare a Drumului Sării din Oaș a fost derulat în parteneriat cu UBB-filiala Sighet. Profesorul Ilieș Marin avea deja evaluat traseul ce străbate platoul vulcanic, pornind dinspre Ocna Șugatag. Traseul a fost evidențiat prin punctul său de urcare pe platou în hotarul localității Giulești, unde urcarea pe traseu este marcată de ravena săpată adânc de căruțe în muchia de piatră a pantei de urcare. Urcarea de la Giuleștiu a lăsat urme nu doar în patra drumului: familia Drăgoșeștilor, descoperirile arheologice din biserică și din localitate, dobândirea rolului de capitală zonală (voievodală) în Evul Mediu.
Piatra Broasca. Reper vizual al segmentul Platoului Vulcanic (hotarul Săpânței).
Pe platou traseul drumului sării este marcat prin două documente de hotărnicie medievale, ca apoi printr-un loc îngust cu numele de Prisaca să urce pe buza craterului Rotunda, iar apoi să coboare spre Negrești-Vama sau Certeze.
Segment din Drumul Sării (Zona Prisăcii)
Traseul drumului este marcat de toponime tipice drumurilor montane intens circulate: Prisaca (fortificație rudimentară), Strungi (locuri ce filtrează traficul), Colibari (loc de popas ales lângă un segment dificil) sau Piatra Tâlharilor. Sunt prezente urme ale circulației intense: urmele a două fierării și urmele a două sate dispărute Poiana lui Ștefan și Mesteacăn. Rămâne de lămurit dacă și Bretani-ul din apropierea Negreștiului a avut anvergura unei așezări sau doar a unui sălaș. Urmele spirituale pot fi sesizate de la similitudinile de grai ale certezenilor și mai ales în similitudinile de nume dintre zona Negrești/Certeze cu numele locuitorilor din Valea Marei, cu precădere din Giulești (descrise pe larg de col. V. Ciocan) .
Potcoave de cai și boi descoperite în zona fierăriilor din Colibari și Rotunda.
Drumul Sării și implicarea Oașului în tranzitarea/transportarea resurselor maramureșene nu poate fi evaluat din perspectiva unui singur produs, chiar și atunci când, potrivit unei descrieri din secolul 17 sarea era transportată cu caravane de peste 100 de căruțe. Cercetările din acest an realizate pe Drumul Sării arată în ecuația economică a regiunii vor intra și resursele minerale ale Oașului, care vor avea potențialul să influențeze substanțial civilizația de pe o zonă mai largă.
Drumul Sării (Drumul Țării) pe culmea vestică a Craterului Rotunda (dreapta)
dr. Liviu Marta–conf. dr. Marin Ilieș