Greutatea celor 9 kg de aur descoperite la Sarasău ar avea azi o valoare de cca. șase milioane lei. Însă valoarea istorică înmagazinată în obiecte este mult mai fascinantă:
Pus în contextul epocii, reiese că tezaurul a avut o valoare cu totul specială, chiar dacă analizele metalice arată că încă din secolul 16 a. Chr .aurul maramureșan era extras și vândut până în nordul Europei (analiza aurului de pe Discul de la Nebra). Chiar dacă aurul era la îndemâna el era folosit cu multă drămuire. Era depus doar în morminte speciale și doar în anumite ofrande sub forma unor podoabe mici, cu greutatea de câteva zeci (rar sute de grame). Care a fost eveniment neobișnuit s-a produs la Sarasău, de a determinat renunțarea la 9kg de podoabe ceremoniale?
Strălucirea aurului de la Sarasău crește uimitor în contextul informațiilor istorice ce stau înmagazinate în podoabe și a datelor legate de contextul dramatic al îngropării sale în pământ, pentru o perioadă de patru milenii.
Datarea tezaurului a fost făcută prin metoda schimburilor culturale și a fost confirmată prin metoda C14 aplicată în situri cu piese similare. Mai multe arme de bronz cu care se asociază podoabele în regiunea Tisei Superioare ajung în câteva ofrande de la sud de Carpați, între care cel mai reprezentativ este marea ofrandă descoperită pe un important drum comercial, la Drajna de Jos (jud DB).
Între obiectele din nordul Transilvaniei ce ajung în ofrande sud-carpatice se evidențiază topoarele/sceptrele de tip Drajna: un exemplar a fost descoperit în încărcătura epavei cercetate în dreptul localității Ulunburuk (Anatolia).Pe corabia comercială erau prezente numeroase alte piese bine datate din bazinul est -mediteranean și spațiul pontic. Printre ele un pandantiv de aur în formă de cărăbuș, pe care era ștanțată capsula celebrei regine-faraon Nefertiti (1353 – 1336 a. Chr).
Extrem de interesante sunt informațiile ce le transmit asocierile de obiecte de la Ulunburuk asupra a două obiecte neobișnuite descoperite într-un depozit cu arme descoperit sub vârful unui munte de pe malul Tisei, de la Kriva (Ucraina, la cca. 20 km n-v de Sarasău). Abia după un jumătate de un secol de la descoperire, profesorul Louis Nebelsick a remarcat analogiile lor în piesele metalice emblematice ale corăbiilor egiptene și a acelora din Scandinavia.
Descoperirea în ofranda de la Kriva (Ucraina, cca. 10 cm Cerdeteze) și Sighet (Solovan) a unor fragmente de corabie și căruță ceremonială a fost evidențiată de cercetătorul Louis Nebelsick ca o dovadă a utilizării în regiunea Maramureșului a ritualului de eroizare. Scena apoteozei este descrisă astfel: „ceremonia funerară a prințului (războinicului, n.n.) devine ceremonia nașterii unui erou. Încadrat de simbolurile sacrificiului și ale transcendenței (costumul cu obiecte de aur, n. n.), mortul se odihnește pe o targă în formă de corabie (și pe căruță, n.n.) , conducându-și fidelii spre locul apoteozei, pentru ca, în cele din urmă, strălucind în aur, să navigheze spre cer pe valurile mistuitoare ale focului”.
Anul trecut, domnul Alin Stan a descoperit obiecte ce provin de la o căruță ceremonială, după cum reiese din forma piesele culese din foc, între care bucăți de tablă groasă cu decor simbolic. Piesele de căruță au fost descoperită într-un loc special: platoul dealului Solovan, lângă cetatea preistorică. Cercetarea realizată ulterior împreună cu specialiști de la muzeele din Sighet, Baia Mare, Satu Mare, respectiv de la UBB Sighet, a evidențiat proveniența printre fragmentele de căruță a cărbunelui cules de pe rugul funerar. Descoperirea de la Kriva și Sighet aruncă o nouă lumină asupra ofrandelor în care au fost descoperite arme depuse cu mici obiecte de aur și/sau obiecte de harnașament, legându-le de ritualuri funerare speciale. Cantitatea de aur neobișnuit de mare de la Sarasău trebuie să fi avut o motivație mai mult decât specială? Ce poate fi mai important decât o transformare apoteotică din om în erou (semi-divinitate, un fel de sfânt )? Această posibilitate o vom dezbate împreună într-o postare viitoare.
Pentru o perioadă de o lună fascinanta poveste a celui mai mare tezaur de aur din România preistorică este prezentată la Muzeul din Sighet.
dr. L. Marta, arheolog la Muzeul Județean Satu Mare