Reconstituirea unui mormânt de la Ciumeşti a fost aleasă deoarece alături de urnă există un bogat inventar compus din 22 vase de ofrandă şi vase ce provin de la banchetul funerar. Prin reconstituirea lui s-a dorit explicarea incineraţiei ca rit funerar. În acest sens s-a utilizat un panou montat deasupra mormântului în care este evocată o scenă de înmormântare, cu ritualurile specifice culturii Otomani: participarea comunităţii, libaţii, oferirea de ofrande, incendierea rugului funerar. Fumul ce provine de la combustia rugului şi a cadavrului sugereză ridicarea la cer a sufletului, potrivit credinţelor uraniene ale epocii.
Descoperirilor de bronzuri le-au fost dedicate următoarele ansambluri:
Depozitele de bronzuri de la Apa (replici), Domăneşti (II), Batarci (replici), Petea, Turţ, Căpleni, Sărvăzel şi Vetiş sunt expuse într-o raclă aşezată în centrul sălii. Aranjarea pieselor în raclă şi explicaţia complementară punctează caracterul votiv al depunerilor.
În partea stângă a raclei cu depozite a fost amenajată o vitrină ce reflectă aspecte ale metalurgiei bronzului. Procesul tehnologic este prezentat prin piese specifice descoperite pe teritoriul Sătmarului (tipare, linguri de turnat, guri de foale, şi turte de bronz) precum şi prin imagini cu scene de prelucrare a bronzului provenind din iconografia egipteană. Pe o hartă a judeţului sunt marcate punctele în care au fost descoperite depozite şi piese izolate din bronz.
Pentru a contextualiza modul de utilizare a pieselor de bronz au fost echipaţi doi manechini (un bărbat şi o femeie).
Macheta aşezării fortificate hallstattiene de la Călineşti-Oaş a fost realizată la scară, după harta topografică a sitului. El a fost ales deoarece este un obiectiv monumental şi totodată are o importanţă deosebită pentru zonă, având în epocă rolul unui centru tribal. Au fost reconstituite atât sistemul de fortificare şi construcţiile cercetate din aşezare cât şi paleogeografia zonei. De asemenea pe machetă s-au marcat cu alb zonele investigate arheologic.
Cultura materială din etapa timpurie a primei epoci a fierului este ilustrată prin vasele, figurinele animaliere şi o fibulă decorată din bronz, montate în vitrina dedicată culturii Gáva. Perioadei hallstattiane târzii, cunoscută mai mult prin necropola de la Sanislău, i-a fost atribuită o singură vitrină, dorindu-se punctarea momentului începerii utilizării în zonă a roţii olarului.