DEPORTAREA EVREILOR DIN JUDEŢUL SATU MARE
Holocaustul reprezintă manifestarea extremă a antisemitismului, concepţie prezentă mai mult sau mai puţin explicit în Europa încă din Evul Mediu. Sentimentul general de ostilitate împotriva evreilor, utilizat de ideologia nazistă, se accentuează cu rapiditate începând cu anii 30, prin acte de discriminare legislativă, şi culminează în anii celui de al doilea război mondial, prin exterminarea în masă a populaţiei evreieşti. Decretele legislative îndreptate împotriva evreilor provoacă în timp o degradare a statutului economic, social şi moral al acestora. De aici şi până la încadrarea populaţiei semite, lăsată fără posibilitatea de opune rezistenţă, în ghetouri sau lagăre de muncă forţată nu mai este decât un pas. În Satu Mare ghetoul a fost înfiinţat în mai 1944, pe un amplasament ce corespundea cartierului cu cel mai mare număr de evrei din oraş. Câteva săptămâni mai târziu, încep deportările masive ale evreilor sătmăreni spre lagărul de exterminare de la Auschwitz. Cele 6 transporturi care pleacă din ghetoul Satu Mare între 19 mai şi 1 iunie 1944 au condus spre moarte aproximativ 18.000 de oameni. ST
BOMBARDAREA ORAŞULUI SATU MARE ÎN ANUL 1944
Cel de al doilea război mondial a determinat pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale fără precedent. Cea mai importantă cauză a numărului uriaş de victime civile din cel de al doilea război mondial a fost bombardarea aeriană a marilor oraşe. În toamna anului 1944, Satu Mare cade victima unui atac aerian sovietic, care viza sediul comandamentului armatei germane, aflat în această perioadă în oraş. Bombardamentul se desfăşoară în zilele de 16, 17 şi 19 septembrie, cu efecte dezastruoase asupra vieţii locuitorilor: numărul total al victimelor s-a ridicat la 170 de morţi (dintre care doar 34 soldaţi) şi 350 de răniţi; aproape toate locuinţele din oraş au fost afectate, iar 200 au fost distruse total, jumătate din populaţia din oraş a rămas fără casă. ST
DEPORTAREA ŞVABILOR DIN JUDEŢUL SATU MARE
După cel de al doilea război mondial, populaţia de origine germană, indiferent de limba maternă şi cetăţenie, ajunge să fie considerată responsabilă pentru toate distrugerile provocate de conflagraţie. Sub pretextul condamnării colective, URSS pretinde deportarea spre lagăre de muncă forţată a 70.000 de germani din România. ST
ALEGERILE PARLAMENTARE DIN 1946
Dictatura comunistă imprimă mutaţii fundamentale în societatea românească din cea de a doua jumătate a secolului XX. Timp de 45 de ani se menţine iluzia unei libertăţi inexistente, prin păstrarea formelor instituţionale democratice, lipsite însă de orice fel de atribuţii, prin organizarea de alegeri parlamentare „libere”, în care posibilităţile de decizie se reduc la un singur candidat.
În alegerile programate pentru 19 noiembrie 1946, comuniştii sunt reprezentaţi politic de o coaliţie de partide, Blocul Partidelor Democrate (BPD), care reunea, printre altele, Partidul Comunist Român, Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor. În perioada premergătoare votării, propaganda BPD îmbracă forme violente. Cu toate acestea, rezultatul nu a fost cel scontat, singura soluţie pentru acapararea puterii rămânând falsificarea numărului final de voturi. Presupusa decizie a populaţiei acorda astfel Blocului Partidelor Democratice 346 de mandate parlamentare (83%), Partidului Naţional Ţărănesc 31 de mandate, Uniunii Populare Maghiare 29 de mandate, Partidului Naţional Liberal 3 mandate. În Satu Mare, dintre cele 7 locuri în Parlament, 5 au fost ocupate de reprezentanţi ai BPD, 1 de Partidul Naţional Ţărănesc şi 1 de Uniunea Populară Maghiară. DI
CULTUL PERSONALITĂŢII ÎN PERIOADA COMUNISTĂ
Cultul personalităţii constă în crearea unei imagini idealizate, aproape zeificate a unui lider. În statele comuniste, cultul reprezintă o deviaţie de la ideologia socialistă, care susţinea egalitatea între oameni. Cea mai relevantă în acest sens este imaginea pe care Stalin şi-a construit-o despre sine în perioada ulterioară anului 1945.
Una dintre caracteristicile specifice României comuniste a anilor ’70-80 este cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. Dictatorul ajunge să cumuleze toate funcţiile de conducere ale statului şi a Partidului Comunist Român, iar imaginea sa să domine aproape exclusiv toate mijloacele mass-media. Personalitatea lui Nicolae Ceauşescu este prezentată ca fiind înzestrată cu însuşiri şi abilităţi intelectuale, oratorice, ştiinţifice care îl transformă într-un adevărat „erou al epocii”. Este motorul tuturor realizărilor epocii comuniste în România. Cu timpul, ceilalţi membri ai familiei lui Nicolae Ceauşescu, în special soţia sa, Elena, au fost incluşi în cultul personalităţii, prin aceleaşi mijloace. DIA SZATMÁRI ZSIDÓK DEPORTÁLÁSA
A holocaust az antiszemitizmus szélsőséges megnyilvánulása, a középkortól létező európai zsidógyűlölet következménye. A zsidósággal szemben táplált ellenséges érzelmeket a nácizmus meglovagolta és a harmincas évektől kezdve törvényhozási aktusokkal is bátorította. A második világháború idején megszervezte a zsidó népesség tömeges kiirtását. Az ún. zsidótörvények célja a zsidó közösségek gazdasági, szociális és erkölcsi elszigetelése, majd tönkretétele volt. Innen már csak egy lépés volt a zsidók „gettósítása”, majd kényszermunkára szállítása.
Gettókat nagyobb városokban létesítettek, s a zsidó származású lakosságot ezekre a zárt és jól ellenőrizhető területekre tömörítették. Szatmárnémetiben 1944 májusában létesítették a gettót, a városnak azon negyedében, ahol a legnagyobb számú zsidó lakosság élt. Már néhány héttel később megkezdődött a zsidók bevagonírozása az Auschwitz-i munkatábor felé. A május 19. és június 1. között lebonyolított hat transzport során nem kevesebb, mint 18 ezer emberrel robogtak el a vonatok a halál felé.
SZATMÁRNÉMETI BOMBÁZÁSA 1944-BEN
A második világháború minden eddiginél nagyobb emberi és anyagi veszteséggel járt. A nagyszámú civil áldozat elsősorban a nagyvárosok elleni sorozatos légitámadások következtében vesztette életét. 1944 őszén a német hadparancsnokságnak kényszerűen otthont adó Szatmárnémeti szovjet légitámadások célpontjává vált. A támadások következtében szeptember 16.-án, 17.-én és 19.-én mintegy 200 ház dől romba, de a város csaknem valamennyi épülete károsodik. 170 ember hal meg (közülük csak 34 katonai személy), a sebesültek száma 350, a lakosság 50% válik hajléktalanná.
A SZATMÁR MEGYEI SVÁBOK DEPORTÁLÁSA
A második világháború után a német származású népesség, legyen az bármily állampolgárságú vagy nemzeti hovatartozású, felelősnek számított a háborús pusztításokért. A Szovjetunió, a kollektív bűnösség elvének alapján, hetvenezer németet kívánt Romániából kényszermunkára hurcolni. A szatmári svábokat elsőkként szállították a szovjet újjáépítés nagy munkatelepeire. 1945 januárjában az egyébként orosz katonai ellenőrzés alatt álló Szatmár megyéből mintegy ötezer embert deportáltak.
PARLAMENTI VÁLASZTÁSOK 1946-BAN
A kommunista diktatúra alapvető változásokat idézett elő a XX. századi romániai társadalomban. Negyvenöt éven keresztül fennmaradt a szabadság illúziója, egy demokratikusnak tűnő intézményrendszer révén, amelynek egyébként semmilyen valós tartalma nem volt, hiszen, jellemző módon a „szabad” választások során is mindig egyetlen jelölt indult.
Az 1946. november 19.-re kitűzött választásokon a Román Kommunista Párt az Országos Demokrata Arcvonal-nak (ODA) nevezett választási pártszövetség keretében indult, az Ekésfront és a Szociáldemokrata Párt társaságában. Közvetlenül a szavazás előtt az ODA durva kampányt folytatott. Az eredmények mégis elmaradtak a várakozástól, így egyetlen célravezető megoldásnak a hamisítás látszott. Az „eredmények” következtében a törvényhozói helyek 83% (346 mandátum) az ODA szerezte meg, míg a Nemzeti Parasztpártnak csak 31 jutott, a Magyar Népi Szövetségnek (MNSZ) 29, a Nemzeti Liberális Pártnak pedig mindössze 3. Szatmár megyében a hét parlamenti helyből ötöt szerzett meg az ODA, egyet a Parasztpárt és egyet az MNSZ.
SZEMÉLYI KULTUSZ A KOMMUNISTA KORSZAKBAN
A személyi kultusz lényege a vezér alakjának eszményítő megjelenítése, olykor már-már istenítése. A kommunista állami ideológia szerint egyébként ez a kultusz elhajlásnak számított, hiszen sértette az egyenlőség elvét. Ennek ellenére a kommunista vezetők saját személyi kultuszuk kialakítására törekedtek. A legjellemzőbb példát e téren Sztálin szolgáltatta, különösen az 1945 utáni években.
A hetvenes-nyolcvanas évek román kommunizmusának egyik jellemző vonása volt Nicolae Ceauşescu személyi kultusza. A diktátor egy személyben volt állam és pártvezető, alakja szinte kizárólagos módon uralta a hírközlést és a nyilvánosságot. Kiváló szellemi, szónoki képességek, sőt tudományos felkészültség birtokában levő emberként jelent meg, a kor igazi hőseként ábrázolták. A kommunista korszak eredményeit is neki köszönték. Idővel a kultusz családjára is kiterjedt, s különösen feleségét, Elena-t vették körül a rendkívüli embereknek kijáró hódolat jeleivel.DEPORTING THE JEWS OF SATU MARE
The anti-Semitism is present in the European thought since the Middle Ages, and the Holocaust represents the extreme manifestation of it. The hostility against the Jews, sustained by the Nazi ideology, generalized after the WW I. The legislative acts instituted discrimination against the Jewish population in the 30’s, which culminated in the massive extermination of them during the WW II. The legal acts led to the economic ruination and social isolation of the Jews, reducing their moral status. From here only one step remained to establish the ghettos and the labor camps, where the interned had no means to survive. The ghettos were organized in urban settlements, centers of administrative units. They were closed areas where the Jewish people from all the neighboring territory were gathered. The ghetto of Satu Mare was founded on the quarter, where the most of the Jews lived in May 1944. A few weeks later, massive deportation began toward the concentration camp of Auschwitz. The six transports left the ghetto between 19th of May and 1st of June 1944, and with them 18.000 people were sent to death. ST
THE BOMBARDMENT OF SATU MARE IN 1944
The Second World War led to a record in massive life loss and in the destruction of the infrastructure. The great number of civilian victims was caused mainly by the air-bombardment of the main cities. Satu Mare became the victim of a soviet bombardment which targeted the headquarter of the German army, located in the city in the period, in the fall of 1944. The air raid were made in the evenings of 16th, 17th and 19th of September and caused great damages in the lives of the inhabitants: the number of victims reached 170 dead (out of which only 34 were soldiers) and 350 injured. ST
DEPORTING THE ŞVABI OF SATU MARE
The German population of Central and Eastern Europe was regarded as liable for the destruction caused by the Second World War. Therefore, according to the so called “conviction in mass” principle, the Soviet Union organized the deportation of 70.000 Germans from Romania to several labor camps. Among the first 5000 Germans, sent to areas of major interest for the reconstruction of the Soviet economy, were the Schwabs of Satu Mare, their transports departing in January 1945. ST
THE PARLIAMENTARY ELECTIONS OF 1946
The communist dictatorship caused fundamental mutations in the Romanian society during the second half of the 20th century. The illusion of an inexistent freedom was maintained for 45 years, by keeping the institutional democratic forms which had no kind of responsibilities. Among these were the “free” parliamentary elections organized with only one candidate.
On the elections, held on 19th of November 1946, the communists were politically represented through a coalition of parties: the Bloc of the Democratic Parties (BDP) gathering among others, the Romanian Communist Party, the Social-Democrat Party, and the Front of Ploughmen’. Before the vote, BDP’s propaganda became violent. Because the result wasn’t the one expected, the only solution to get the power was to falsify the final number of votes. Therefore, according to the official results the population “entrusted” the BDP with 346 parliamentary mandates (83%), the National Peasants Party with 31 mandates, the Popular Hungarian Union with 29 mandates, and the National Liberal Party with 3 mandates. Among the 7 seats of Satu Mare in the parliament, 5 were hold by representatives of the BDP, 1 by the National Peasants Party and 1 by the Popular Hungarian Union. DI
THE CULT OF PERSONALITY DURING THE COMMUNIST ERA
The cult of personality creates an idealized, deified image of a leader. In the communist regimes, the cult is a major deviation of the socialist ideology that brings up equality among people. The most relevant is the image of Stalin, constructed about him after 1945.
A characteristic of the communist Romania of the ‘70s is Nicolae Ceauşescu’s cult of personality. The dictator gained all the leading functions in the state and that of the Romanian Communist Party, and succeeded in making his image to dominate almost exclusively all the media. His personality was entrusted with outstanding intellectual, oratorical, and scientific abilities, being depicted as a real “hero of the time”. He was regarded as the cause of all achievements in the communist Romania. Gradually, the cult was extended to all members of Nicolae Ceauşescu’s family, especially to his wife. DI