{"id":8837,"date":"2021-01-08T07:42:57","date_gmt":"2021-01-08T07:42:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.muzeusm.ro\/?p=8837"},"modified":"2021-01-08T07:42:57","modified_gmt":"2021-01-08T07:42:57","slug":"conferinta-de-presa-structuri-de-arhitectura-monumentala-vechi-de-peste-6500-ani-descoperite-la-moftinu-mare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/conferinta-de-presa-structuri-de-arhitectura-monumentala-vechi-de-peste-6500-ani-descoperite-la-moftinu-mare\/","title":{"rendered":"Conferin\u021b\u0103 de pres\u0103: \u201eStructuri de arhitectur\u0103 monumental\u0103 vechi de peste 6500 ani descoperite la Moftinu Mare\u201d"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/0B4A1472.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8839\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/0B4A1472-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/0B4A1480.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8841\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/0B4A1480-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/0B4A1484.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8842\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/0B4A1484-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/1-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8843\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/1-01-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/2-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8844\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/2-01-300x169.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"169\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/3-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8845\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/3-01-300x169.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"169\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/4-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8846\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/4-01-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/5-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8847\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/5-01-300x282.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"282\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/7-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8848\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/7-01-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/8-01.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-8849\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/8-01-300x225.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/a><\/p>\n<p>A\u0219ezarea de la Moftinu Mare, o surpriz\u0103 a cercet\u0103rii arheologice din ultimul an, se adaug\u0103 altor descoperiri din ultimul deceniu, descoperiri care au eviden\u021biat existen\u021ba \u00een nord-vestul Rom\u00e2niei a unor a\u0219ez\u0103ri cu caracter special.<!--more--> Descoperirile din aceste a\u0219ez\u0103ri arat\u0103 c\u0103 ele se deosebesc de a\u0219ez\u0103rile contemporane \u0219i pot fi considerate centre economice, politice \u0219i religioase. Un rol esen\u021bial \u00een acest sens l-au avut tehnicile noi de fotografiere aerian\u0103 \u0219i de scanare geomagnetic\u0103, metode tehnice prin care au fost eviden\u021biate dimensiunile c\u00e2mpurilor de cuptoare de la Medie\u0219u Aurit \u0219i Iojip, respectiv sistemele defensive prezente la a\u0219ez\u0103rile preistorice de la C\u0103ua\u0219, Andrid, Pir, Dinde\u0219ti, Pi\u0219colt, Carei, Berveni, C\u0103pleni \u0219i Medie\u0219u Aurit \u0219i C\u0103line\u0219ti Oa\u0219. \u00centre acestea a\u0219ez\u0103ri speciale, situl de Moftinul Mare se remarc\u0103 a fi cel mai vechi centru regional din zona de nord-vest a Rom\u00e2niei, constructorii s\u0103i depun\u00e2nd un efort colosal pentru a-l eviden\u021bia ca centru religios, un <em>axis mundi<\/em> care timp pe mai multe secole a realizat leg\u0103tura \u00eentre lumea terestr\u0103 \u0219i lumea divin\u0103.<\/p>\n<p>Situl apar\u021bin\u00e2nd neoliticului t\u00e2rziu de la Moftinu Mare a fost descoperit \u00een anul 2016, \u00een contextul realiz\u0103rii unor cercet\u0103ri arheologice preventive, prilejuite de construc\u021bia unor sonde de extrac\u021biei a gazelor naturale. Nimic \u00eens\u0103 nu a prevestit surpriza de propor\u021bii ce s-a conturat de atunci. Sondajele arheologice, perieghezele, observa\u021biile de teren \u0219i consultarea h\u0103r\u021bilor satelitare au sugerat \u00een scurt timp c\u0103 pe acel loc se afl\u0103 o a\u0219ezare neolitic\u0103 care prin dimensiuni, construc\u021bii \u0219i inventar ocup\u0103 un loc special printre a\u0219ez\u0103rile din regiune. \u00cen urma scan\u0103rii magnetometrice realizate \u00een lunile octombrie \u0219i decembrie (2020) \u00een zona central\u0103 a sitului au fost identificate \u0219i m\u0103surate structuri circulare, dispuse concentric, pe o suprafa\u021b\u0103 de 6,5 ha. \u00cen num\u0103r de cel pu\u021bin \u0219ase, acestea sunt reprezentate de \u0219an\u021buri \u0219i palisade ce au fost construite cu scopul de a ap\u0103ra o incint\u0103 circular\u0103 mic\u0103, cu o suprafa\u021b\u0103 de cca. 0,35 ha. \u00cen patru zone radiale \u0219an\u021burile au r\u0103mas nes\u0103pate cu scopul de a las\u0103 drumuri de acces spre zona central\u0103. La Moftinul Mare este prima astfel de construc\u021bie monumental\u0103 documentat\u0103 pentru nord-vestul Rom\u00e2niei la nivelul cronologic al neoliticului t\u00e2rziu (4900\u20134500 a Chr). Astfel de a\u0219ez\u0103ri mai sunt cunoscute pentru aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een c\u00e2teva puncte r\u0103sp\u00e2ndite pe un teritoriu vast, cuprinz\u00e2nd Ungaria, Austria, Germania, Cehia \u0219i Slovacia.<\/p>\n<p>De c\u00e2teva decenii arheologia a urm\u0103rit s\u0103 afle func\u021bionalitatea acestor mega-structuri, construite cu cu mult efort. Spre exemplu, la stuctura circular\u0103 de la la Polg\u00e1r (n-e Ungariei), similar\u0103 ca dimensiuni \u00a0cu aceea de la Moftin, pentru s\u0103parea celor 5 \u0219an\u021buri cu deschiderea de 7-8 m \u0219i ad\u00e2ncimea de 4 m a fost excavat\u0103 o cantitate de cca 30.000 m\u00b3. Efortul depus pentru s\u0103parea acestor structuri \u00eenscrie construc\u021biile circulare din C\u00e2mpia Tisei \u00een cadrul arhitecturii monumentale prezente pe continent. La fel ca \u0219i la structurile similare cercetate la Polg\u00e1r \u0219i Beret\u0151\u00fajfalu, \u00een jurul structurii ap\u0103rate de \u0219anturi concentrice de la Moftin exista o mare a\u0219ezare cu o suprafa\u021b\u0103 uria\u0219\u0103, de peste 60 ha. M\u0103sur\u0103torile magnetometrice, c\u00e2t \u0219i s\u0103p\u0103turile arheologice arat\u0103 c\u0103 pe aceast\u0103 suprafa\u021b\u0103 sunt prezente mii de structuri realizate de m\u00e2na omului (case, gropi de provizii, morminte, ofrande). S\u0103p\u0103turile arheologice din 2016, la care se adaug\u0103 cele recente, din decembrie 2020 realizate \u00een marginile de sud, est \u0219i vest a a\u0219ez\u0103rii au permis cercetarea a peste 170 dintre ele, dovedind existen\u021ba unui bogat material arheologic, reprezentat de ceramica, unelte \u0219i arme din piatr\u0103. Cercetarea din decembrie 2020 a dus la identificarea a numeroase gropi de st\u00e2lpi foarte mari, ceea ce denot\u0103 existen\u021ba unor locuin\u021be de mari dimensiuni, asemenea acelora descoperite \u00een mai multe a\u0219ez\u0103ri contemporane. \u00cen aceste locuin\u021be tr\u0103iau probabil familiile extinse sau chiar mai multe familii \u00eenrudite. Unele din aceste gropi pentru st\u00e2lpi aveau la baza lor depuse ofrande, vas ceramice \u0219i topoare din piatr\u0103, ofrande menite a contribui la tr\u0103inicia viitoarei locuin\u021be. Deosebit de spectaculoase sunt unele morminte \u00een care, defunc\u021bii au fost \u00eengropa\u021bi \u00eempreun\u0103 cu inventare alc\u0103tuite din vase ceramice, topoare din piatr\u0103 \u0219lefuit\u0103 \u0219i unelte din piatr\u0103 cioplit\u0103.<\/p>\n<p>Asem\u0103n\u0103rile a\u0219ez\u0103rii de la Moftinu Mare cu c\u00e2teva situri contemporane din Ungaria ne face s\u0103 apreciem c\u0103 acestea sunt a\u0219ez\u0103ri centrale, a\u0219ez\u0103ri care s-au format \u00een zone de vaduri comerciale. Spre exemplu a\u0219ezarea de la Moftinu Mare este situat\u0103 pe un promontoriu pe care, \u00een Evul Mediu exist\u0103 atestat drumul principal prin care mla\u0219tina Ecedea era traversat\u0103 pe la sud. Dincolo de dimensiuni, a\u0219ez\u0103rile de felul aceleia de la Moftin se deosebeau de a\u0219ez\u0103rile \u00eenvecinate prin prezen\u021ba marilor construc\u021bii circulare cu rol defensiv. Func\u021bionalitatea zonei centrale ap\u0103rate de aceste mega-structuri a fost stabilit\u0103 \u00een urma cercet\u0103rilor arheologice. Spre exemplu la Polg\u00e1r s-a constat c\u0103 cele 13-16 cl\u0103diri ce au func\u021bionat la un moment dat pe suprafa\u021ba fortificat\u0103, erau orientate radial spre o cl\u0103dire situat\u0103 \u00een pozi\u021bie central\u0103. Reconstituirea arhitectural\u0103 \u00eent\u00e2min\u0103 dificult\u0103\u021bi datorit\u0103 numeroaselor reconstruc\u021bii \u0219i ad\u0103ugiri pe care le-au suferit cl\u0103dirile din lut din zona central\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 date care sus\u021bin c\u0103 cel pu\u021bin unele dintre aceste cl\u0103diri centrale erau etajate \u0219i aveau pere\u021bii picta\u021bi \u0219i decora\u021bi cu meandre.<\/p>\n<p>Artefactele g\u0103site la Polgar \u0219i \u00een alte c\u00e2teva puncte sugereaz\u0103 c\u0103 centrul mega-strucurilor circulare a fost o zon\u0103 non-reziden\u021bial\u0103. Ceramica ritual\u0103 \u0219i numeroasele fragmente statui arat\u0103 c\u0103 zona central\u0103 a fost scen\u0103 pentru desf\u0103\u0219urarea unor activit\u0103\u021bi speciale, cu caracter ritual. Inventarul ritual este prezent \u00een toate fazele de refacere a zonei centrale, care a avut un caracter de loc sacru pe parcursul unei lungi perioade de timp, de mai multe secole. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 impresionantele sisteme de fortifica\u021bii concentrice construit \u00een jurul locului sacru a fost conceput pentru a eviden\u021bia caracterul sacru \u0219i a probabil pentru a-i impresiona contemoranii din alte a\u0219ez\u0103ri. Arheologii \u00ee\u0219i pun \u00eentrebarea dac\u0103 construc\u021biile megalomanice de felulul aceleia de la Moftinu Mare nu au avut al\u0103turi de caracterul religios \u0219i un caracter identitar. Exist\u0103 indicii c\u0103 aceste lucr\u0103ri ample \u00een p\u0103m\u00eent \u0219i lemn erau menite a aduna comunitatea \u00een jurul unui proiect comunitar de mare amploare, de felul aceluia ce \u00eel presupunea construc\u021bia\/reconstruc\u021bia \u0219i \u00eentre\u021binerea unui asemea monument architectural.<\/p>\n<p><strong>6500 \u00e9ves \u00e9p\u00edt\u00e9szeti form\u00e1k ker\u00fcltek felsz\u00ednre Nagymajt\u00e9nyon<\/strong><\/p>\n<p>A nagymajt\u00e9nyi \u00e9p\u00edt\u00e9szeti form\u00e1k felfedez\u00e9se nagy meglepet\u00e9se volt az ut\u00f3bbi \u00e9vnek \u00e9s kapcsol\u00f3dik az elm\u00falt 10 \u00e9v leleteihez, amelyek egy\u00e9rtelm\u0171v\u00e9 tett\u00e9k, hogy \u00e9szak-nyugat Rom\u00e1nia egyik legfontosabb \u00e9s k\u00fcl\u00f6nlegesebb telep\u00fcl\u00e9s\u00e9r\u0151l van sz\u00f3. A felt\u00e1r\u00e1sok al\u00e1t\u00e1masztj\u00e1k, hogy ez a telep\u00fcl\u00e9s k\u00fcl\u00f6nb\u00f6z\u00f6tt m\u00e1s korabeli telep\u00fcl\u00e9sekt\u0151l \u00e9s biztosan \u00e1ll\u00edthatjuk, hogy gazdas\u00e1gi, politikai vagy vall\u00e1si k\u00f6zpont szerep\u00e9t t\u00f6lt\u00f6tte be. A felt\u00e1r\u00e1sokban nagy szerepet j\u00e1tszottak az \u00faj l\u00e9gfelv\u00e9teli technik\u00e1kkal k\u00e9sz\u00edtett k\u00e9pek \u00e9s geomagnetikus felm\u00e9r\u00e9sek, amelyek seg\u00edts\u00e9g\u00e9vel siker\u00fclt egy val\u00f3s k\u00e9pet kapni az Aranyosmeggyesen \u00e9s J\u00f3zsefh\u00e1z\u00e1n tal\u00e1lhat\u00f3 ker\u00e1mia \u00e9get\u0151 kemenc\u00e9k val\u00f3di m\u00e9reteir\u0151l, valamint az al\u00e1bbi \u0151skori telep\u00fcl\u00e9sek v\u00e9delmi rendszereir\u0151l: \u00c9rk\u00e1v\u00e1s, \u00c9rendr\u00e9d, Szil\u00e1gyp\u00e9r, \u00c9rdengeleg, Piskolt, Nagyk\u00e1roly, B\u00f6rvely, Kaplony, Aranyosmeggyes \u00e9s K\u00e1nyah\u00e1za. A nagymajt\u00e9nyi \u00fajk\u0151k\u00f6ri telep\u00fcl\u00e9s a legr\u00e9gebbi r\u00e9gi\u00f3k\u00f6zpont Rom\u00e1nia \u00e9szak-nyugati r\u00e9sz\u00e9n. A korabeliek nagy er\u0151fesz\u00edt\u00e9sek \u00e1r\u00e1n tudt\u00e1k vall\u00e1si k\u00f6zpontt\u00e1 alak\u00edtani, a helyet vil\u00e1gf\u00e1nak tekintett\u00e9k, ami a vil\u00e1g k\u00f6zep\u00e9n \u00e1ll \u00e9s k\u00f6r\u00fcl\u00f6tte forog az eg\u00e9sz univerzum, amely t\u00f6bb \u00e9vsz\u00e1zadon kereszt\u00fcl az \u00e1tj\u00e1r\u00e1st jelentette a f\u00f6ldi \u00e9s \u00e9gi vil\u00e1g k\u00f6z\u00f6tt.<\/p>\n<p>A Nagymajt\u00e9ny melletti k\u00e9s\u0151 neolitikumi lel\u0151helyet 2016-ban t\u00e1rt\u00e1k fel egy f\u00f6ldg\u00e1zkitermel\u0151 k\u00fat elhelyez\u00e9s\u00e9t megel\u0151z\u0151 r\u00e9g\u00e9szeti ment\u0151\u00e1sat\u00e1skor. Akkor m\u00e9g senki nem sejtette, hogy a lel\u0151hely milyen meglepet\u00e9seket tartogat. A r\u00e9g\u00e9szeti felt\u00e1r\u00e1sok, a terepbej\u00e1r\u00e1sok, a terepi megfigyel\u00e9sek \u00e9s a m\u0171holdas t\u00e9rk\u00e9pek tanulm\u00e1nyoz\u00e1sa egy\u00e9rtelm\u0171v\u00e9 tette, hogy egy neolitikumi (\u00fajk\u0151korszaki) telep\u00fcl\u00e9s tal\u00e1lhat\u00f3 ezen a helyen, amely m\u00e9ret\u00e9t, fel\u00e9p\u00edt\u00e9s\u00e9t \u00e9s lelt\u00e1r\u00e1t tekintve k\u00fcl\u00f6nleges helyet foglalt el a r\u00e9gi\u00f3 telep\u00fcl\u00e9sei k\u00f6z\u00f6tt. A 2020 okt\u00f3beri \u00e9s decemberi geomagnetikus m\u00e9r\u00e9sek 6.5 hekt\u00e1r alapter\u00fclet\u0171, koncentrikus k\u00f6r\u00f6kben elhelyezked\u0151 \u00e9p\u00edt\u00e9szeti form\u00e1kat azonos\u00edtottak.\u00a0 Ezeket legal\u00e1bb 6 pal\u00e1nk \u00e9s s\u00e1nc veszi k\u00f6r\u00fcl, amelyek c\u00e9lja a kb. 0.35 hekt\u00e1ros k\u00f6r alak\u00fa ki t\u00e9r v\u00e9delme volt. N\u00e9gy helyen \u00e9rintetlen\u00fcl hagyt\u00e1k a s\u00e1ncokat, ez\u00e1ltal biztos\u00edtva a bej\u00e1r\u00e1st a k\u00f6r k\u00f6zep\u00e9be. Nagymajt\u00e9nyban tal\u00e1lhat\u00f3 \u00e9szaknyugat Rom\u00e1nia legnagyobb k\u00e9s\u0151 neolitikumi (Krt. el\u0151tt 4900-4500) dokument\u00e1lt monument\u00e1lis \u00e9p\u00edtkez\u00e9se. Ebb\u0151l az id\u0151szakb\u00f3l ismertek hasonl\u00f3 telep\u00fcl\u00e9sek Magyarorsz\u00e1g, Ausztria, N\u00e9metorsz\u00e1g, Csehorsz\u00e1g \u00e9s Szlov\u00e1kia ter\u00fclet\u00e9r\u0151l is.<\/p>\n<p>A r\u00e9g\u00e9szet t\u00f6bb \u00e9vtizede t\u00f6rekszik arra, hogy kider\u00edtse ezeknek a nagy er\u0151fesz\u00edt\u00e9sek \u00e1ltal \u00e9p\u00edtett szerkezeteknek a szerep\u00e9t.<\/p>\n<p>A nagymajt\u00e9nyihoz hasonl\u00f3 szerkezet\u0171 \u00e9s m\u00e9ret\u0171, polg\u00e1ri (Magyarorsz\u00e1g) k\u00f6rk\u00f6r\u00f6s szerkezet eset\u00e9ben 5 \u00e1rok felt\u00e1r\u00e1s\u00e1hoz k\u00f6r\u00fclbel\u00fcl 30.000 m\u00b3 f\u00f6ldet emeltek ki.<\/p>\n<p>Ak\u00e1rcsak a Polg\u00e1rn\u00e1l \u00e9s Beretty\u00f3\u00fajfalun\u00e1l kutatott hasonl\u00f3 szerkezetek, a Nagymajt\u00e9nyb\u00f3l sz\u00e1rmaz\u00f3 koncentrikus \u00e1rkokkal v\u00e9dett szerkezet k\u00f6r\u00fcl is volt egy nagy telep\u00fcl\u00e9s, mely t\u00f6bb mint 25 hekt\u00e1ron ter\u00fclhetett el. A magnetometriai m\u00e9r\u00e9sek, valamint a r\u00e9g\u00e9szeti felt\u00e1r\u00e1sok azt bizony\u00edtj\u00e1k, hogy ezen a ter\u00fcleten t\u00f6bb sz\u00e1z, emberi k\u00e9z alkotta szerkezet tal\u00e1lhat\u00f3 (h\u00e1zak, rakt\u00e1rak, s\u00edreml\u00e9kek, \u00e1ldozati helyek).<\/p>\n<p>A 2016-os, valamint a legut\u00f3bbi, 2020 decemberi r\u00e9g\u00e9szeti felt\u00e1r\u00e1sok a telep\u00fcl\u00e9s d\u00e9li, keleti \u00e9s nyugati perem\u00e9n t\u00f6bb mint 170 kutat\u00e1st tettek lehet\u0151v\u00e9, bizony\u00edtva, hogy gazdag r\u00e9g\u00e9szeti anyag, ker\u00e1mia, szersz\u00e1mok \u00e9s k\u0151fegyverek tal\u00e1lhat\u00f3ak a lel\u0151helyen. A 2020-as \u00e1sat\u00e1skor sz\u00e1mos, nagyon nagy oszlopg\u00f6dr\u00f6t azonos\u00edtottak, ami annak a bizony\u00edt\u00e9ka, hogy nagym\u00e9ret\u0171 lak\u00f3helyek l\u00e9tezhettek ezen a ter\u00fcleten, hasonl\u00f3an t\u00f6bb korabeli telep\u00fcl\u00e9sen felt\u00e1rthoz. Val\u00f3sz\u00edn\u0171leg nagyobb l\u00e9tsz\u00e1m\u00fa csal\u00e1dok vagy t\u00f6bb rokon csal\u00e1d \u00e9lt ezekben az otthonokban. Az oszlopg\u00f6dr\u00f6k alj\u00e1ban \u00e1ldozati helyeket, ker\u00e1miaed\u00e9nyeket \u00e9s k\u0151balt\u00e1kat tal\u00e1ltak, amelyek az otthon szil\u00e1rds\u00e1g\u00e1t, tart\u00f3ss\u00e1g\u00e1t hivatottak el\u0151seg\u00edteni. K\u00fcl\u00f6n\u00f6sen l\u00e1tv\u00e1nyosak azok a s\u00edrok, amelyekben az elhunyt mellett ker\u00e1mia ed\u00e9nyeket, csiszolt k\u0151balt\u00e1kat \u00e9s faragott k\u0151szersz\u00e1mokat is tal\u00e1lunk.<\/p>\n<p>A majt\u00e9nyi \u00e9s t\u00f6bb korabeli magyarorsz\u00e1gi lel\u0151hely k\u00f6z\u00f6tti hasonl\u00f3s\u00e1g arra enged k\u00f6vetkeztetni, hogy ezek centr\u00e1lis telep\u00fcl\u00e9sek voltak, amelyek kereskedelmi g\u00f3cpontokon alakultak ki. A m\u00e9retei mellett a Majt\u00e9nyhoz hasonl\u00f3 telep\u00fcl\u00e9sek egyik jellemz\u0151je volt a nagy, k\u00f6r kialak\u00edt\u00e1s\u00fa v\u00e9d\u0151szerkezet is.<\/p>\n<p>A mega-szerkezetek \u00e1ltal v\u00e9dett k\u00f6zponti ter\u00fclet funkcionalit\u00e1s\u00e1t a r\u00e9g\u00e9szeti kutat\u00e1sok nyom\u00e1n siker\u00fclt meghat\u00e1rozni. \u00a0Szint\u00e9n j\u00f3 p\u00e9ld\u00e1ja a centr\u00e1lis elhelyez\u00e9snek Polg\u00e1r, mivel itt a 13-16 \u00e9p\u00edtm\u00e9nyt sug\u00e1rszer\u0171en rendezt\u00e9k egy k\u00f6zponti \u00e9p\u00fclet k\u00f6r\u00e9. Az \u00e9p\u00edt\u00e9szeti rekonstrukci\u00f3t megnehez\u00edti a gyakori ut\u00f3lagos \u00e1t\u00e9p\u00edt\u00e9s. Adatokkal al\u00e1t\u00e1maszthat\u00f3 azonban az a t\u00e9ny, hogy ezeknek a k\u00f6zponti \u00e9p\u00fcleteknek legal\u00e1bb egy r\u00e9sze emeletes volt, a falakat pedig festett\u00e9k \u00e9s meanderekkel d\u00edsz\u00edtett\u00e9k.<\/p>\n<p>A Polg\u00e1rban \u00e9s t\u00f6bb m\u00e1s helyen tal\u00e1lt t\u00e1rgyak arra utalnak, hogy a k\u00f6r alak\u00fa mega-szerkezetek k\u00f6zpontja nem lak\u00f3hely volt. A sz\u00e1mos ker\u00e1mia \u00e9s szobort\u00f6red\u00e9k azt bizony\u00edtja, hogy a k\u00f6zponti ter\u00fclet a k\u00fcl\u00f6nleges \u00e9s ritu\u00e1lis tev\u00e9kenys\u00e9gek sz\u00ednhelye volt. A ritu\u00e1lis t\u00e1rgyak a k\u00f6zponti ter\u00fclet minden r\u00e9sz\u00e9r\u0151l el\u0151ker\u00fcltek, amely azt bizony\u00edtja, hogy ez a ter\u00fclet hossz\u00fa id\u0151n kereszt\u00fcl, ak\u00e1r t\u00f6bb \u00e9vsz\u00e1zadon \u00e1t is szent hely szerep\u00e9t t\u00f6lt\u00f6tte be. K\u00e9ts\u00e9gtelen, hogy a szent hely k\u00f6r\u00e9 \u00e9p\u00edtett leny\u0171g\u00f6z\u0151 koncentrikus er\u0151d\u00edtm\u00e9nyrendszereket \u00fagy tervezt\u00e9k, hogy kiemelj\u00e9k annak szakr\u00e1lis jelleg\u00e9t, \u00e9s leny\u0171g\u00f6zz\u00e9k m\u00e1s telep\u00fcl\u00e9sr\u0151l sz\u00e1rmaz\u00f3 kort\u00e1rsaikat.<\/p>\n<p>A r\u00e9g\u00e9szeket tov\u00e1bbra is foglalkoztatja az a k\u00e9rd\u00e9s, hogy a nagymajt\u00e9nyi megalom\u00e1n \u00e9p\u00edtkez\u00e9snek a vall\u00e1si mellett van-e esetleg identit\u00e1si jellege is. Vannak arra utal\u00f3 jelek is, hogy ezek a kiterjedt f\u00f6ld- \u00e9s faipari munk\u00e1latok egy nagy k\u00f6z\u00f6ss\u00e9gi terv k\u00f6r\u00e9 akart\u00e1k \u00f6sszegy\u0171jteni a k\u00f6z\u00f6ss\u00e9get, amely egy \u00e9p\u00edt\u00e9szeti alkot\u00e1s meg\u00e9p\u00edt\u00e9s\u00e9t \u00e9s karbantart\u00e1s\u00e1t jelentette.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A\u0219ezarea de la Moftinu Mare, o surpriz\u0103 a cercet\u0103rii arheologice din ultimul an, se adaug\u0103 altor descoperiri din ultimul deceniu, descoperiri care au eviden\u021biat existen\u021ba \u00een nord-vestul Rom\u00e2niei a unor a\u0219ez\u0103ri cu caracter special.<\/p>\n","protected":false},"author":245723484,"featured_media":8838,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_coblocks_attr":"","_coblocks_dimensions":"","_coblocks_responsive_height":"","_coblocks_accordion_ie_support":"","advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6498592],"tags":[],"class_list":["post-8837","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitati","entry"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.1","language":"hu","enabled_languages":["ro","hu","en"],"languages":{"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"hu":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"en":{"title":false,"content":false,"excerpt":false}}},"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":4377,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/4377-2\/","url_meta":{"origin":8837,"position":0},"title":"Conferin\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 interna\u021bional\u0103 \/ Nemzetk\u00f6zi tudom\u00e1nyos konferencia &#8211; Arhitectura religioas\u0103 medieval\u0103 din Transilvania \/ K\u00f6z\u00e9pkori egyh\u00e1zi \u00e9p\u00edt\u00e9szet Erd\u00e9lyben","author":"norbertlorincz","date":"4 April 2019","format":false,"excerpt":"V\u0103 invit\u0103m la conferin\u021ba Arhitectura religioas\u0103 medieval\u0103 din Transilvania, edi\u021bia a IX-a, organizat \u00een cadrul proiectului COMODI, conform programului al\u0103turat \/ Tisztelettel \u00e9s szeretettel megh\u00edvjuk a COMODI projekt keret\u00e9ben szervezett konferenci\u00e1nkra a mell\u00e9kelt program szerint: \u00a0Desc\u0103rcare\/Let\u00f6lt\u00e9s: Program conferin\u021b\u0103\/Konferencia program","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/04\/A3Ro_001-216x300.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":11721,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/conferinta-internationala-sos-cultura\/","url_meta":{"origin":8837,"position":1},"title":"Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 \u201eSOS CULTURA\u201d","author":"Popdan Bradut","date":"29 September 2022","format":false,"excerpt":"Conferin\u021ba SOS Cultura \u00een imagini.\u00a0Mul\u021bumim partenerilor no\u0219tri de la Muzeul de Arhitectur\u0103 \u0219i Civiliza\u021bie Popular\u0103, Ujgord \u0219i Muzeul Culturii Ucrainene, Svidnik, Domnului prefect Radu Roca, Domnului vice-primar Adelin Ghiarfa\u0219, Domnului Florin Trandafir Vasiloni, Consulul General al Rom\u00e2niei la Gyula, Ungaria, dar \u0219i tuturor invita\u021bilor no\u0219tri care \u00eempreun\u0103 au contribuit la\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/09\/0B4A0519-300x200.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":13159,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/inaugurarea-palatului-administrativ-13-decembrie-1936\/","url_meta":{"origin":8837,"position":2},"title":"Inaugurarea Palatului Administrativ &#8211; 13 decembrie 1936","author":"Popdan Bradut","date":"14 December 2023","format":false,"excerpt":"RO: Ziua de 13 decembrie 1936 a r\u0103mas \u00eenscris\u0103 \u00een istoria S\u0103tmarului pentru eternitate. Este ziua \u00een care a fost inaugurat Palatul Prefecturii din Satu Mare \u015fi s-a dezvelit monumentala statuie a dr. Vasile Lucaciu, simbolul mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni. Cunoscut\u0103 sub numele de Palatul Prefecturii sau Palatul Administrativ\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/cl%C4%83dire-muzeu-2-300x225.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":79,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/gospodarie-taraneasca-chilia\/","url_meta":{"origin":8837,"position":3},"title":"Gospod\u0103rie \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u2013 Chilia","author":"Gordan Csilla","date":"12 December 2013","format":false,"excerpt":"{:ro}Casa a fost construit\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, fiind caracteristic\u0103 arhitecturii populare din zona etnografic\u0103 Codru. Din structura gospod\u0103riei fac parte: casa, \u015fura \u015fi g\u0103b\u0103na\u015ful (c\u0103mar\u0103 de alimente). Casa este construit\u0103 din b\u00e2rne pe o funda\u0163ie de piatr\u0103 spart\u0103. Este compus\u0103 din 4 \u00eenc\u0103peri: camera curat\u0103 din\u2026","rel":"","context":"Similar post","block_context":{"text":"Similar post","link":""},"img":{"alt_text":"Chilia4","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/Chilia4-150x150.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":1454,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/vernisajul-expozitiei-permanente-aurel-popp\/","url_meta":{"origin":8837,"position":4},"title":"Vernisajul expozi\u021biei permanente Aurel Popp","author":"Dobrescu Adela Catalina","date":"27 January 2016","format":false,"excerpt":"Consiliul Jude\u021bean Satu Mare \u0219i Muzeul Jude\u021bean Satu Mare au deosebita pl\u0103cere de a v\u0103 invita s\u0103 participa\u021bi la redeschiderea Expozi\u021biei permanente Aurel Popp. Iubitorii de art\u0103 pot revedea lucr\u0103rile celui mai mare pictor din Transilvania din perioada interbelic\u0103 \u00eencep\u00e2nd de joi, 28 ianuarie 2016, de la ora 14,00. Adrian\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"Layout 1","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/01\/Afis-Aurel-Popp-212x300.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":11697,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/conferinta-sos-cultura-si-expozitie-maritisul-i-se-potrivestesos-kultura-konferencia-es-jol-all-neki-a-hazassag-kiallitas\/","url_meta":{"origin":8837,"position":5},"title":"Conferin\u021b\u0103 \u201e SOS CULTURA\u201d \u0219i Expozi\u021bie \u201eM\u0103riti\u0219ul i se potrive\u0219te\u201d\/SOS KULT\u00daRA konferencia es \u201eJ\u00f3l \u00e1ll neki a h\u00e1zass\u00e1g\u201d  ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s","author":"Popdan Bradut","date":"22 September 2022","format":false,"excerpt":"Muzeul Jude\u021bean Satu Mare organizeaz\u0103, \u00een cadrul proiectului european COOLNET, conferin\u021ba cu tema SOS CULTURA, care\u00a0 se va desf\u0103\u0219ura \u00een perioada 27-28 septembrie 2022. Muzeul Jude\u021bean Satu Mare are un rol activ \u00een conservarea \u0219i promovarea culturii \u0219i \u00ee\u0219i dore\u0219te, al\u0103turi de partenerii de proiect: Muzeul de Arhitectur\u0103 \u0219i Civiliza\u021bie\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]}],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/pfvnyQ-2ix","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8837","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/245723484"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8837"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8837\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8837"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8837"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8837"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}