{"id":8565,"date":"2020-11-17T16:57:17","date_gmt":"2020-11-17T16:57:17","guid":{"rendered":"http:\/\/www.muzeusm.ro\/?page_id=8565"},"modified":"2024-03-24T11:46:57","modified_gmt":"2024-03-24T09:46:57","slug":"scurt-istoric-al-cladirilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/scurt-istoric-al-cladirilor\/","title":{"rendered":"Scurt istoric al cl\u0103dirilor &#8211; T\u00f6rt\u00e9nelmi \u00e9p\u00fcleteink r\u00f6vid \u00e1ttekint\u00e9se"},"content":{"rendered":"<p><strong>Poli\u021bia Municipal\u0103<\/strong> (Str. Mihai Viteazu) &#8211; \u00a0Actuala cl\u0103dire a Poli\u021biei Municipale a fost construit\u0103 \u00een 1910. Ea a fost ini\u021bial sediul B\u0103ncii Austro-Ungare. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, ea ad\u0103postea Banca Na\u021bional\u0103, iar \u00een perioada comunist\u0103 Banca pentru Agricultur\u0103. Ulterior, edificiul a fost atribuit Inspectoratului de Poli\u021bie al municipiului Satu Mare.<\/p>\n<p><strong>A v\u00e1rosi rend\u0151rs\u00e9g sz\u00e9kh\u00e1za (R\u00e1k\u00f3czi utca)<\/strong>&#8211;\u00a0 a V\u00e1rosi Rend\u0151rs\u00e9g jelenlegi sz\u00e9kh\u00e1za 1910-ben \u00e9p\u00fclt, eredetileg az Osztr\u00e1k-Magyar Bank sz\u00e9kh\u00e1zak\u00e9nt. A k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tt a Nemzeti bank sz\u00e9kh\u00e1za volt, majd a kommunizmus \u00e9veiben a Mez\u0151gazdas\u00e1gi Bank m\u0171k\u00f6d\u00f6tt itt, k\u00e9s\u0151bb pedig \u00e1tker\u00fclt a V\u00e1rosi Rend\u0151rs\u00e9g haszn\u00e1lat\u00e1ba.<\/p>\n<p><strong>Bulevardul Traian<\/strong> &#8211; a fost cunoscut \u00een secolul al XIX-lea sub denumirea de strada <em>Pu\u015fca\u015fului <\/em>(<em>L\u00f6v\u00e9sz<\/em>). \u00cen 1883, numele str\u0103zii a fost schimbat \u00een <em>Attila<\/em>, folosit \u0219i \u00een intervalul 1941-1944. \u00cen perioada interbelic\u0103 \u0219i dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial este utilizat\u0103 denumirea de <em>Calea Traian<\/em>.<\/p>\n<p><strong>Traian sug\u00e1r\u00fat<\/strong> &#8211; a 19. sz\u00e1zadban L\u00f6v\u00e9sz utca n\u00e9ven szerepelt, 1883-ban v\u00e1ltoztatt\u00e1k Attila utc\u00e1ra \u00e9s ezt a nevet viselte 1941 \u00e9s 1944 k\u00f6z\u00f6tt is. A k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tt, valamint napjainkban is Traian sug\u00e1r\u00fatnak h\u00edvj\u00e1k.<\/p>\n<p><strong>Biserica cu Lan\u021buri<\/strong> &#8211; este construit\u0103 dup\u0103 planul me\u0219terului Zsigmond Preinlich. Lucr\u0103rile pentru ridicarea sa au \u00eenceput \u00een 1788, iar sfin\u021birea a avut loc \u00een 27 septembrie 1807. A fost \u00eenconjurat\u0103 cu un gard din lan\u021buri de la care a primit \u0219i denumirea \u201dBiserica cu Lan\u021buri\u201d. \u00cen biseric\u0103 se p\u0103streaz\u0103 clopotul cel mai vechi din ora\u0219, realizat la Pre\u0161ov (Eperjes) \u00een 1633.<\/p>\n<p><strong>L\u00e1ncos templom<\/strong> &#8211; a templom terveit Preinlich Zsigmond \u00e9p\u00edt\u0151mester k\u00e9sz\u00edtette, az \u00e9p\u00edtkez\u00e9st 1788-ban kezdt\u00e9k el, a felszentel\u00e9s\u00e9re 1807. szeptember 27-\u00e9n ker\u00fclt sor. 1862-ben l\u00e1ncker\u00edt\u00e9ssel vett\u00e9k k\u00f6rbe, inenn kapta a l\u00e1ncos templom elnevez\u00e9st. A templomban \u0151rzik a v\u00e1ros legr\u00e9gibb harangj\u00e1t, amelyet 1633-ban Eperjesen \u00f6nt\u00f6ttek.<\/p>\n<p><strong>Biserica greco-catolic\u0103 <em>Sf. Nicolae<\/em> din Mintiu &#8211; <\/strong>reprezint\u0103 cea mai veche biseric\u0103 din ora\u0219. Construirea sa a \u00eenceput \u00een 1757. A fost renovat\u0103 \u00een 1900, urm\u00e2nd planurile lui S\u00e1ndor Fogarassy. Alte lucr\u0103ri de renovare au avut loc \u00een 1990.<\/p>\n<p><strong>A n\u00e9meti Szent Mikl\u00f3s G\u00f6r\u00f6g Katolikus Templom<\/strong> &#8211; a v\u00e1ros legr\u00e9gebbi temploma, 1757-ben \u00e9p\u00fclt egy r\u00e9gi fatemplom hely\u00e9n. 1900-ban ker\u00fclt sor a teljes fel\u00faj\u00edt\u00e1s\u00e1ra Fogarassy S\u00e1ndor tervei alapj\u00e1n. Egy\u00e9b fel\u00faj\u00edt\u00e1si munk\u00e1latokat 1990-ben v\u00e9geztek rajta.<\/p>\n<p><strong>Cartierul func\u021bionarilor<\/strong> &#8211; Construc\u021biile \u00een zon\u0103 au \u00eenceput \u00een ultima parte a secolului al XIX-lea. Se dorea transformarea \u00eentregii zone \u00eentr-un ansamblu reziden\u021bial destinat numero\u0219ilor func\u021bionari ai institu\u021biilor or\u0103\u0219ene\u0219ti. Abia \u00een perioada interbelic\u0103 \u00eens\u0103 ansamblul de locuin\u0163e ajunge s\u0103 ocupe extinderea actual\u0103, \u00een spa\u021biul delimitat aproximativ de str\u0103zile Crinului, Bujorului \u0219i Cai\u0219ilor.<\/p>\n<p><strong>Tisztvisel\u0151telep<\/strong> &#8211; a 19. sz\u00e1zad v\u00e9g\u00e9n indultak meg itt az \u00e9p\u00edkez\u00e9sek egy \u00e1tfog\u00f3 rendez\u00e9si terv alapj\u00e1n, amelynek c\u00e9lja egy lak\u00f3negyed kialak\u00edt\u00e1sa volt a nagysz\u00e1m\u00fa, v\u00e1rosi alkalmaz\u00e1sban \u00e1ll\u00f3 hivatalnokok r\u00e9sz\u00e9re. Csak a k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tti id\u0151ben \u00e9rte el mai kiterjed\u00e9s\u00e9t, amelyet a Crinului (Erkel), Bujorului \u00e9s Cai\u0219ilor (Hermann Mih\u00e1ly) utc\u00e1k hat\u00e1rolnak.<\/p>\n<p><strong>Casa Alb\u0103<\/strong> &#8211; a fost construit\u0103 pe locul cunoscutului han <em>La Arborele Verde<\/em>. Cl\u0103direa sa avea un singur etaj, iar la finalul secolului al XIX-lea a fost reamenajat\u0103, construindu-se o sal\u0103 pentru baluri, o cafenea \u0219i un restaurant. \u00centre anii 1911-1912 s-a construit, dup\u0103 planurile lui Scheider Ede \u015fi Mikl\u00f3s, edificiul actual, cu apartamente de \u00eenchiriat la nivelul superior \u0219i spa\u021bii comerciale la parter.<\/p>\n<p><strong>A Feh\u00e9r h\u00e1z <\/strong>\u2013 a Z\u00f6ld f\u00e1hoz c\u00edmzett fogad\u00f3 hely\u00e9re \u00e9p\u00fclt. A r\u00e9gi, egyemeletes \u00e9p\u00fcletet a 19. sz\u00e1zad v\u00e9g\u00e9n \u00fajj\u00e1\u00e9p\u00edtett\u00e9k, emeleti r\u00e9sz\u00e9n b\u00e1ltermet alak\u00edtottak ki, m\u00edg a f\u00f6ldszinten k\u00e1v\u00e9z\u00f3 \u00e9s \u00e9tterem m\u0171k\u00f6d\u00f6tt. A jelenleg is \u00e1ll\u00f3 \u00e9p\u00fcletet 1911-1912 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00edtett\u00e9k Scheider Ede \u00e9s Mikl\u00f3s tervei alapj\u00e1n, fels\u0151 szintj\u00e9n lak\u00e1sokkal, f\u00f6ldszintj\u00e9n pedig \u00fczletekkel.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 Catedrala romano-catolic\u0103 \u201e\u00cen\u0103l\u0163area Domnului\u201d &#8211;<\/strong> a \u00eenceput s\u0103 fie construit\u0103 dup\u0103 ce Satu Mare a devenit centru episcopal. Lucr\u0103rile au fost \u00eencheiate abia \u00een 1837, \u00een timpul episcopului J\u00e1nos H\u00e1m.<\/p>\n<p><strong>\u201eUrunk Mennybemenetele\u201d R\u00f3mai Katolikus Sz\u00e9kesegyh\u00e1z <\/strong>\u2013 \u00e9p\u00edt\u00e9se r\u00f6viddel a szatm\u00e1ri r\u00f3mai katolikus p\u00fcsp\u00f6ks\u00e9g megalakul\u00e1sa ut\u00e1n (1804) kezd\u0151d\u00f6tt.A munk\u00e1latok 1837-ben fejez\u0151dtek be, H\u00e1m J\u00e1nos p\u00fcsp\u00f6ks\u00e9ge idej\u00e9n.<\/p>\n<p><strong>Cazarma veche<\/strong> &#8211; a fost construit\u0103 la finalul secolului al XIX-lea av\u00e2nd ca scop ad\u0103postirea sediului armatei maghiare. \u0218i-a p\u0103strat tot timpul destina\u021bia militar\u0103, abia \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani o arip\u0103 a edificiului fiind preluat\u0103 de Universitatea <em>Babe\u0219-Bolyai<\/em>.<\/p>\n<p><strong>R\u00e9gi kasz\u00e1rnya \u00e9p\u00fclete<\/strong> &#8211; az \u00e9p\u00fcletet a 19. sz\u00e1zad v\u00e9g\u00e9n emelt\u00e9k \u00e9s a magyar hadsereg parancsnoks\u00e1g\u00e1nak adott otthont. Mindv\u00e9gig meg\u0151r\u00edzte katonai rendeltet\u00e9s\u00e9t, csak az ut\u00f3bbi \u00e9vekben vette \u00e1t az \u00e9p\u00fclet egyik sz\u00e1rny\u00e1t a Babe\u0219-Bolyai Tudom\u00e1nyegyetem kihelyezett tagozata.<\/p>\n<p><strong>Hotelul Dacia<\/strong> \u2013 a fost construit \u00een anul 1902, pe locul vechii prim\u0103rii a ora\u0219ului, dup\u0103 proiectul lui B\u00e1lint Zolt\u00e1n, care a fost premiat la un concurs de arhitectur\u0103 desf\u0103\u0219urat la Viena. Ini\u021bial, denumirea hotelului a fost Pannonia, denumire schimbat\u0103 dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial \u00een Dacia. Cl\u0103direa ad\u0103postea camere de hotel, un restaurant, o cafenea \u0219i o sal\u0103 de festivit\u0103\u021bi. Ast\u0103zi, \u00een locul restaurantului func\u021bioneaz\u0103 Filarmonica <em>Dinu Lipatti<\/em>.<\/p>\n<p><strong>Dacia sz\u00e1lloda (Pann\u00f3nia sz\u00e1ll\u00f3) <\/strong>\u2013 1902-ben \u00e9p\u00fclt a r\u00e9gi, lebontott v\u00e1rosh\u00e1za hely\u00e9n, a B\u00e9csben rendezett m\u0171\u00e9p\u00edt\u00e9szeti versenyen d\u00edjat nyert B\u00e1lint Zolt\u00e1n tervei alapj\u00e1n. Kezdetben a Pann\u00f3nia sz\u00e1ll\u00f3 nevet viselte, majd az els\u0151 vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa ut\u00e1n Dacia sz\u00e1lloda lett a neve. Az \u00e9p\u00fclet egykor sz\u00e1llodai szob\u00e1kat, \u00e9ttermet, k\u00e1v\u00e9z\u00f3t \u00e9s egy rendezv\u00e9nytermet (b\u00e1ltermet) foglalt mag\u00e1ba. Ma a b\u00e1lteremben a Dinu Lipatti Filharm\u00f3nia m\u0171k\u00f6dik.<\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0 Gara <\/strong>&#8211; \u00cen 1870, s-a construit prima Gar\u0103 din ora\u0219ul Satu Mare, edificiu care a fost \u00eenlocuit \u00een 1899 cu actuala cl\u0103dire.<\/p>\n<p><strong>A vas\u00fat\u00e1llom\u00e1s<\/strong> &#8211; a v\u00e1ros els\u0151 \u00e1llom\u00e1s\u00e9p\u00fclet\u00e9t 1870-ben \u00e9p\u00edtett\u00e9k, amely r\u00f6vid id\u0151n bel\u00fcl kicsinek bizonyult, \u00edgy 1899-ben egy \u00faj \u00e1llom\u00e1s\u00e9p\u00fcletet emeltek, amely a mai napig bet\u00f6lti funkci\u00f3j\u00e1t.<\/p>\n<p><strong>Gr\u0103dini, parcuri<\/strong>&#8211; cele mai renumite zone de agrement din ora\u0219ul Satu Mare erau reprezentate de Gr\u0103dina Romei \u0219i r\u00e2ul Some\u0219, cu \u0219tandul amenajat aici. La finalul secolului al XIX-lea a \u00eenceput amenajarea Gr\u0103dinii Romei la ini\u021biativa c\u0103pitanului ora\u0219ului Kiss Gedeon. Baia cu aburi a fost construit\u0103 \u00een 1901 \u0219i a reprezentat una dintre cele mai moderne cl\u0103diri, fiind dotat\u0103 cu mai multe bazine \u0219i saun\u0103.<\/p>\n<p><strong>Kertek, parkok<\/strong> \u2013 k\u00e9t pihen\u0151\u00f6vezetet kedveltek legink\u00e1bb a szatm\u00e1riak: a Kossuth kertet \u00e9s a Szamos foly\u00f3 partj\u00e1t, a stranddal. \u00a0A Kossuth kert kialak\u00edt\u00e1s\u00e1t Kiss Gedeon, a v\u00e1ros f\u0151kapit\u00e1nya kezdem\u00e9nyezte a 19. sz\u00e1zad v\u00e9g\u00e9n. A g\u0151zf\u00fcrd\u0151t 1901-ben \u00e9p\u00edtett\u00e9k. T\u00f6bb medenc\u00e9je \u00e9s szaun\u00e1ja is volt. A strand el\u0151bb a mai \u00fajk\u00f6zpont k\u00f6zel\u00e9ben, majd a vash\u00edd mellett m\u0171k\u00f6d\u00f6tt, a Szamos partj\u00e1n. A jelenlegi strand kialak\u00edt\u00e1s\u00e1val a Szamos parti elvesztette jelent\u0151s\u00e9g\u00e9t \u00e9s felsz\u00e1mol\u00f3dott.<\/p>\n<p><strong>Internatul Corpului Didactic<\/strong> &#8211; a fost amplasat pe B-dul Traian, fiind construit pentru copiii dasc\u0103lilor de la \u021bar\u0103 din comitatul Satu Mare. Construit\u0103 \u00een primul deceniu al secolului al XX-lea, aceast\u0103 cl\u0103dire nu se mai p\u0103streaz\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n<p><strong>Tan\u00edt\u00f3k H\u00e1za<\/strong> \u2013 a m\u00e1ra m\u00e1r lebontott \u00e9p\u00fclet egykor tan\u00edt\u00f3k h\u00e1zak\u00e9nt \u00e9s intern\u00e1tusk\u00e9nt m\u0171k\u00f6d\u00f6tt a Traian sug\u00e1r\u00faton. 1910-ben hozt\u00e1k l\u00e9tre a vid\u00e9ki tan\u00edt\u00f3k gyermekeinek elsz\u00e1ll\u00e1sol\u00e1s\u00e1ra.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Palatul Justi\u021biei<\/strong> \u2013 a fost construit \u00eentre anii 1896-1897, \u00een cadrul unui plan amplu de sistematizare \u0219i reorganizare urban\u0103 demarat \u00een ultima parte a secolului al XIX-lea de autorit\u0103\u021bile or\u0103\u0219ene\u0219ti. A fost reabilitat \u00een anii 1930, \u00een perioada mandatului de primar al lui \u0218tefan Benea.<\/p>\n<p><strong>Igazs\u00e1g\u00fcgyi palota (T\u00f6rv\u00e9nysz\u00e9k)<\/strong> &#8211; 1896-1897 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00fclt egy \u00e1tfog\u00f3 v\u00e1rosrendez\u00e9si terv egyik elemek\u00e9nt. Az 1930-as \u00e9vekben \u00e1ll\u00edtott\u00e1k helyre \u0218tefan Benea hivatali ideje alatt.<\/p>\n<p><strong>Liceul Reformat din Satu Mare<\/strong> &#8211; \u00ee\u0219i are sediul pe locul unde func\u021biona, \u00eenc\u0103 din 1608, cea mai veche \u0219coal\u0103 din ora\u0219, care \u00een 1610 a fost ridicat\u0103 la rangul de <em>gimnaziu<\/em>. Cl\u0103direa actual\u0103 a cunoscut mai multe faze de construc\u021bie: \u00een 1822, c\u00e2nd s-a ridicat un edificiu mai mic, cu un etaj cu 6 \u00eenc\u0103peri, \u0219i la finalul secolului al XIX-lea, c\u00e2nd cl\u0103direa a fost l\u0103rgit\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-se un alt etaj.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Szatm\u00e1rn\u00e9meti Reform\u00e1tus Gimn\u00e1zium<\/strong> &#8211; Ismereteink szerint ez a v\u00e1ros legr\u00e9gebbi iskol\u00e1ja, jelenlegi hely\u00e9n m\u00e1r 1608-t\u00f3l iskola m\u0171k\u00f6d\u00f6tt, majd a tanint\u00e9zm\u00e9ny 1610-ban gimn\u00e1ziumi rangot kapott. A jelenlegi \u00e9p\u00fclet legr\u00e9gebbi r\u00e9sze 1822-ben \u00e9p\u00fclt, ekkor egy kis m\u00e9ret\u0171 egy emeletes, hat tantermes \u00e9p\u00fcletet emeltek a koll\u00e9giumnak. A 19. sz\u00e1zad v\u00e9g\u00e9n kib\u0151v\u00edtett\u00e9k \u00e9s m\u00e9g egy emeletet \u00e9p\u00edtettek r\u00e1, majd 1902-ben ism\u00e9t egy emelettel b\u0151v\u00fclt az iskola, mely a mai napi \u00edgy maradt. Tan\u00e1ri szob\u00e1j\u00e1t falfestm\u00e9nyek d\u00edsz\u00edtik.<\/p>\n<p><strong>Strada Mihai Viteazu<\/strong> &#8211; a fost denumit\u0103 <em>Strada Bisericii<\/em> (pentru c\u0103 f\u0103cea leg\u0103tura cu Biserica cu Lan\u021buri) \u0219i apoi Strada <em>R\u00e1k\u00f3czi <\/em>(de la casa familiei princiare aflat\u0103 pe locul cl\u0103dirii Po\u0219tei). \u00cen perioada interbelic\u0103 a primit denumirea de Strada Mihai Viteazu, denumire care este reutilizat\u0103 \u0219i dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/p>\n<p><strong>Mihai Viteazu utca<\/strong> \u2013 hajdan Templom utc\u00e1nak h\u00edvt\u00e1k (a L\u00e1ncos templomhoz vezetett), majd a 19. sz\u00e1zadban R\u00e1k\u00f3czi utc\u00e1nak nevezt\u00e9k el, mivel a fejedelmi csal\u00e1dnak h\u00e1za volt itt a posta \u00e9p\u00fclet hely\u00e9n. A k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tt Mihai Viteazu utca lett \u00e9s napjainkban is ez az utca neve.<\/p>\n<p><strong>Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii<\/strong>&#8211; sistematizarea acestei zone \u00eencepe \u00een anul 1808, c\u00e2nd aceasta este pavat\u0103 cu sc\u00e2nduri, iar apoi cu piatr\u0103. \u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea se ridic\u0103 numeroase construc\u021bii pe laturile pie\u021bei. Spa\u021biul liber din centrul pie\u021bei r\u0103m\u00e2ne utilizat ca loc de t\u00e2rg p\u00e2n\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, c\u00e2nd a fost amenajat parcul central. De-a lungul timpului, pia\u021ba a avut mai multe denumiri: din 1883 s-a numit Pia\u021ba De\u00e1k, dup\u0103 1918, denumirea a fost modificat\u0103 \u00een Pia\u021ba Victoriei.\u00cen 1937, pia\u021ba este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103, o parte primind numele de Pia\u021ba I. C. Br\u0103tianu, iar cealalt\u0103 Pia\u021ba Regele Carol II, iar \u00een perioada 1940-1944, centrul vechi al ora\u0219ului era cunoscut sub numele de Pia\u021ba Horthy Mikl\u00f3s. Dup\u0103 1946 denumirea oscileaz\u0103 \u00eentre Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii \u0219i Pia\u021ba Stalin.<\/p>\n<p><strong>Szabads\u00e1g t\u00e9r\/F\u0151t\u00e9r \u2013 <\/strong>a piact\u00e9r rendez\u00e9se 1808-ban kezd\u0151d\u00f6tt, el\u0151sz\u00f6r faburkolatot kapott, amit k\u00e9s\u0151bb k\u0151burkolatra cser\u00e9ltek. A 19. sz\u00e1zad folyam\u00e1n egyre t\u00f6bb \u00e9p\u00fcletet emeltek a t\u00e9r k\u00f6r\u00fcl. A t\u00e9r k\u00f6zep\u00e9n maradt \u00fcres ter\u00fcletet tov\u00e1bbra is piact\u00e9rk\u00e9nt haszn\u00e1lt\u00e1k, eg\u00e9szen a m\u00e1sodik vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tti id\u0151ig, amikor is sor ker\u00fclt a k\u00f6zponti park kialak\u00edt\u00e1s\u00e1ra. A v\u00e1ros f\u0151ter\u00e9nek elnevez\u00e9se az id\u0151k sor\u00e1n t\u00f6bb v\u00e1ltoz\u00e1son ment \u00e1t, 1883-ban De\u00e1k Ferenc t\u00e9r nevet viselt, majd 1918 ut\u00e1n Victoriei (Gy\u0151zelem) t\u00e9rre v\u00e1ltoztatt\u00e1k a nev\u00e9t. 1937-ben k\u00e9t r\u00e9szre osztott\u00e1k, az egyik fele I. C. Br\u0103tianu t\u00e9r lett, a m\u00e1sik fele II. K\u00e1roly kir\u00e1ly t\u00e9r, 1940 \u00e9s 1944 k\u00f6z\u00f6tt Horthy Mikl\u00f3s t\u00e9r lett, 1946 ut\u00e1n Szt\u00e1lin t\u00e9r, majd v\u00e9g\u00fcl a Libert\u0103\u021bii (Szabads\u00e1g t\u00e9r) nevet vette fel.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Po\u0219ta<\/strong>\u2013cl\u0103direa Po\u0219tei de pe strada Mihai Viteazu a fost construit\u0103 \u00een anul 1907 \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 destina\u021bia ini\u021bial\u0103 \u0219i \u00een prezent.<\/p>\n<p><strong>Postahivatal <\/strong>&#8211; 1907-ben \u00e9p\u00edtett\u00e9k a mai Mihai Viteazu (R\u00e1k\u00f3czi) utca sark\u00e1n a posta \u00faj sz\u00e9kh\u00e1z\u00e1t, amely napjainkban is meg\u0151rizte eredeti rendeltet\u00e9s\u00e9t, ugyanis itt m\u0171k\u00f6dik az 1. sz\u00e1m\u00fa postahivatal.<\/p>\n<p><strong>Prim\u0103riaveche<\/strong>&#8211; construit\u0103 \u00een 1899, cl\u0103direa veche a prim\u0103riei a fost demolat\u0103 \u00een anii 1970 fiind aflat\u0103 \u00eentr-un stadiu avansat de degradare. Ea a fost ridicat\u0103 \u00een apropierea Palatului Episcopal, pe locul primului teatru din ora\u0219 care a fost repede scos din uz datorit\u0103 dimensiunilor \u0219i structurii necorespunz\u0103toare.<\/p>\n<p><strong>A r\u00e9gi v\u00e1rosh\u00e1za <\/strong>\u2013 1899-ben \u00e9p\u00fclt a f\u0151t\u00e9ren, a v\u00e1ros els\u0151 sz\u00ednh\u00e1z\u00e1nak a hely\u00e9re, a p\u00fcsp\u00f6ki palota k\u00f6zel\u00e9ben. Eg\u00e9szen az 1970-es \u00e9vekig \u00e1llt, ekkor elhanyagolt \u00e1llapot\u00e1ra hivatkozva lebontott\u00e1k.<\/p>\n<p><strong>Colegiul Na\u021bional \u201dMihai Eminescu\u201d<\/strong> &#8211; cl\u0103direa actual\u0103 a colegiului a fost construit\u0103 \u00een 1912 pe locul \u00een care exista \u00eenc\u0103 din 1634 un edificiu patronat de ordinul iezuit, care cuprindea o \u0219coal\u0103 \u0219i o capel\u0103. \u00cen 1776 colegiul iezuit a fost preluat de ordinul paulician, iar \u00een 1786 \u0219coala a fost desfiin\u021bat\u0103. \u00cen 1805, dup\u0103 \u00eenfiin\u021barea Episcopiei Romano-Catolice, ea a fost reorganizat\u0103 sub forma Gimnaziului Romano-Catolic.<\/p>\n<p><strong>\u201eMihai Eminescu\u201d F\u0151gimn\u00e1zium<\/strong> \u2013 az iskola jelenlegi \u00e9p\u00fclete 1912-ben \u00e9p\u00fclt azon a helyen, ahol 1634-ben a jezsuit\u00e1k rendh\u00e1za \u00e9s k\u00e1poln\u00e1ja is \u00e1llt, amely mellett iskola is m\u0171k\u00f6d\u00f6tt. A koll\u00e9giumot 1776-ig a jezsuit\u00e1k vezett\u00e9k, majd egy \u00e9vtizedre a p\u00e1los rend vette \u00e1t. 1786-ban felf\u00fcggesztett\u00e9k m\u0171k\u00f6d\u00e9s\u00e9t, \u00fajraind\u00edt\u00e1s\u00e1ra csak 1805-ben ker\u00fclt sor, a R\u00f3mai Katolikus P\u00fcsp\u00f6ks\u00e9g megalap\u00edtsa ut\u00e1n.<\/p>\n<p><strong>Colegiul Na\u021bional \u201dK\u00f6lcsey Ferenc\u201d<\/strong> &#8211; \u00cen anul 1828, episcopul H\u00e1m J\u00e1nos a cump\u0103rat p\u0103m\u00e2ntul pe care este situat ast\u0103zi Colegiul Na\u021bional \u201dK\u00f6lcsey Ferenc\u201d, \u00een scopul ridic\u0103rii unui internat pentru elevii mai pu\u021bin \u00eenst\u0103ri\u021bi. Lucr\u0103rile de construc\u021bie s-au \u00eencheiat \u00een anul 1842, rezult\u00e2nd o cl\u0103dire capabil\u0103 s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103 40 de copii. \u00cen anul 1913, la ini\u021biativa episcopului Bornemisza Tibor, \u00een vecin\u0103tatea vechii cl\u0103diri se ridic\u0103 un nou edificiu, \u00een care puteau fi caza\u021bi p\u00e2n\u0103 la 150 de elevi.<\/p>\n<p><strong>\u201eK\u00f6lcsey Ferenc\u201d F\u0151gimn\u00e1zium<\/strong> &#8211; H\u00e1m J\u00e1nos p\u00fcsp\u00f6k 1828-ban v\u00e1s\u00e1rolta meg azt a f\u00f6ldter\u00fcletet, amelyen ma a \u201eK\u00f6lcsey Ferenc\u201d F\u0151gimn\u00e1zium tal\u00e1lhat\u00f3, annak \u00e9rdek\u00e9ben, hogy bentlak\u00e1sos iskol\u00e1t \u00e9p\u00edtsen a kev\u00e9sb\u00e9 tehet\u0151s hallgat\u00f3k sz\u00e1m\u00e1ra. Az \u00e9p\u00edtkez\u00e9s 1842-ben fejez\u0151d\u00f6tt be, amelynek eredm\u00e9nyek\u00e9nt 40 gyermek elsz\u00e1ll\u00e1sol\u00e1s\u00e1ra alkalmas \u00e9p\u00fclet j\u00f6tt l\u00e9tre. 1913-ban Bornemisza Tibor p\u00fcsp\u00f6k kezdem\u00e9nyez\u00e9s\u00e9re a r\u00e9gi \u00e9p\u00fclet k\u00f6zel\u00e9ben \u00faj \u00e9p\u00fcletet emeltek, amely 150 hallgat\u00f3 befogad\u00e1s\u00e1ra volt alkalmas.<\/p>\n<p><strong>Grup \u0218colar \u201dIon I. C. Br\u0103tianu\u201d<\/strong> &#8211; \u00cen 1898, la ini\u021biativa c\u0103pitanului ora\u0219ului Kiss Gedeon, au fost realizate planurile unui internat al c\u0103ilor ferate. Lucr\u0103rile pentru construc\u021bia cl\u0103dirii au \u00eenceput de abia \u00een 1905, av\u00e2nd drept rezultat ridicarea unui edificiu cu parter \u0219i un etaj, care s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 \u0219coala c\u0103ilor ferate \u0219i internatul cu o capacitate de 200 de locuri.<\/p>\n<p><strong>\u201eIon I. C. Br\u0103tianu\u201d Iskolak\u00f6zpont<\/strong> \u2013 Kiss Gedeon, Szatm\u00e1rn\u00e9meti v\u00e1ros f\u0151kapit\u00e1nya m\u00e9g 1898-ban egy vas\u00fati intern\u00e1tus l\u00e9trehoz\u00e1s\u00e1ra tett ind\u00edtv\u00e1nyt. Az \u00e9p\u00edt\u00e9si munk\u00e1latok 1905-ben fejez\u0151dtek be, amelynek eredm\u00e9nyek\u00e9nt egy emeletes \u00e9p\u00fclet k\u00e9sz\u00fclt el, amelyben vas\u00fati iskola \u00e9s 200 f\u00e9r\u0151helyes intern\u00e1tus m\u0171k\u00f6d\u00f6tt.<\/p>\n<p><strong>Spitalul vechi <\/strong>&#8211; \u00een 1914 a fost construit\u0103 cl\u0103direa care urma s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 o \u0219coal\u0103 de b\u0103ie\u021bi finan\u021bat\u0103 de stat, dar \u00een 1919, la solicitarea doctorului L\u00fck\u0151 B\u00e9la, edificiul a fost transformat \u00een spital care, \u00een 1951 s-a extins, ocup\u00e2nd \u0219i cl\u0103direa din apropiere. Aceasta a fost ridicat\u0103 \u00een 1906 pentru \u0219coala comercial\u0103 superioar\u0103, av\u00e2nd multe similarit\u0103\u021bi arhitectonice cu edificiul spitalului.<\/p>\n<p><strong>A r\u00e9gi k\u00f3rh\u00e1z<\/strong> \u2013 a v\u00e1rosi (vagy r\u00e9gi) k\u00f3rh\u00e1zk\u00e9nt ismert \u00e9p\u00fclet eredetileg \u00e1llami fi\u00faiskol\u00e1nak \u00e9p\u00fclt 1914-ben. 1919-ben L\u00fck\u0151 B\u00e9la orvos k\u00e9r\u00e9s\u00e9re alak\u00edtott\u00e1k \u00e1t k\u00f3rh\u00e1zz\u00e1, 1951-ben kib\u0151v\u00fclt \u00e9s a szomsz\u00e9d \u00e9p\u00fcletet is elfoglalta. Ezt az \u00e9p\u00fcletet 1906-ban \u00e9p\u00edtett\u00e9k \u00e9s fels\u0151 kereskedelmi iskolak\u00e9nt m\u0171k\u00f6d\u00f6tt, \u00e9p\u00edt\u00e9szetileg nagyban hasonl\u00edt a m\u00e1r k\u00f3rh\u00e1zk\u00e9nt \u00fczemel\u0151 \u00e9p\u00fclethez, majd r\u00f6vid id\u0151n bel\u00fcl egy \u00e1tj\u00e1r\u00f3 folyos\u00f3t is \u00e9p\u00edtettek a k\u00e9t t\u00f6mb k\u00f6z\u00e9.<\/p>\n<p><strong>Grupul \u0218colar de Industrializare a Lemnului<\/strong> \u2013 a fost fondat \u00een 1907, av\u00e2nd denumirea de \u0218coal\u0103 Profesional\u0103 pentru Industria Lemnului, cu sediul pe strada Mihai Viteazul, \u00eentr-o cl\u0103dire care ast\u0103zi nu mai exist\u0103. Edificiul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 \u00een prezent a fost construit \u00een 1910 \u0219i p\u0103streaz\u0103 aproape \u00een totalitate elementele structurale \u015fi de decor cu care a fost \u00eenzestrat\u0103 la construirea ei, \u00een ciuda repara\u021biilor efectuate dup\u0103 bombardamentele anului 1944.<\/p>\n<p><strong>A Faipari Szakk\u00f6z\u00e9piskola<\/strong> \u2013 az 1907-ben alap\u00edtott Faipari Szakiskola a Mihai Viteazul (R\u00e1k\u00f3czi) utc\u00e1ban, egy ma m\u00e1r nem l\u00e9tez\u0151 \u00e9p\u00fcletben m\u0171k\u00f6d\u00f6tt. Az iskola jelenlegi \u00e9p\u00fclete 1910-ben \u00e9p\u00fclt \u00e9s teljes eg\u00e9sz\u00e9ben meg\u0151rizte eredeti szerkezeti \u00e9s d\u00edsz\u00edt\u0151elemeit annak ellen\u00e9re, hogy az 1944-es bombatal\u00e1lat ut\u00e1n fel\u00faj\u00edtott\u00e1k.<\/p>\n<p><strong>\u0218coala General\u0103 \u201dGrigore Moisil\u201d<\/strong>&#8211; a fost ridicat\u0103 \u00een 1903. Prima denumire a institu\u021biei de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt a fost cea de <em>\u0218coala Primar\u0103 nr. 1<\/em>, dup\u0103 1948 devine <em>\u0218coala de 7 clase nr. 1 Satu Mare<\/em>, abia din 1994 fiind cunoscut\u0103 sub denumirea actual\u0103. \u00cen localul acestei \u0219coli a func\u021bionat, \u00een perioada interbelic\u0103, Revizoratul \u0218colar, av\u00e2ndu-l \u00een frunte pe Dariu Pop.<\/p>\n<p><strong>\u00a0\u201eGrigore Moisil\u201d \u00c1ltal\u00e1nos Iskola<\/strong> \u2013 1903-ban \u00e9p\u00fclt. Az int\u00e9zm\u00e9ny els\u0151 neve 1. sz\u00e1m\u00fa Elemi Iskola volt, 1948-ban 1. sz\u00e1m\u00fa H\u00e9t Oszt\u00e1lyos Iskola lesz bel\u0151le \u00e9s csak 1994-ben kapta a ma is haszn\u00e1lt nev\u00e9t. Itt m\u0171k\u00f6d\u00f6tt a k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tt a tanfel\u00fcgyel\u0151s\u00e9g Dariu Pop vezet\u00e9s\u00e9vel.<\/p>\n<p><strong>\u0218coala General\u0103 Nr. 5. <\/strong>\u00a0&#8211; a fost construit\u0103 \u00een 1902-1903 pe strada Wolfenbuttel. \u00cen anul 1937 cl\u0103direa a devenit ne\u00eenc\u0103p\u0103toare motiv pentru care a fost extins\u0103 prin ridicarea unei noi aripi.<\/p>\n<p><strong>5-\u00f6s sz\u00e1m\u00fa \u00c1ltal\u00e1nos Iskola<\/strong> \u2013 1902-1903 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00fclt a Wolfenb\u00fcttel utcai \u00e1ltal\u00e1nos iskola is. 1937-ben az iskola sz\u0171k\u00f6snek bizonyult, \u00edgy m\u00e9g egy sz\u00e1rnyat \u00e9p\u00edtettek hozz\u00e1.<\/p>\n<p><strong>Sec\u021bia de psihiatrie a Spitalului Municipal<\/strong> \u2013 edificiul s\u0103u a fost construit \u00een 1833, la ini\u021biativa episcopului H\u00e1m J\u00e1nos care dorea organizarea unui spital coordonat de c\u0103lug\u0103ri\u021bele misericordiene, destinat persoanelor s\u0103race din ora\u0219. \u00cen aceea\u0219i cl\u0103dire mai func\u021bionau o farmacie \u0219i o capel\u0103.<\/p>\n<p><strong>A Megyei K\u00f3rh\u00e1z ideggy\u00f3gy\u00e1szati oszt\u00e1lya<\/strong> \u2013 1833-ban, H\u00e1m J\u00e1nos p\u00fcsp\u00f6k kezdem\u00e9nyez\u00e9s\u00e9re egy k\u00f3rh\u00e1zat \u00e9p\u00edtettek ezen a telken, amelyet az irgalmas rend ap\u00e1c\u00e1inak a kezel\u00e9s\u00e9be adtak \u00e9s f\u0151 c\u00e9lja a v\u00e1ros szeg\u00e9nyeinek \u00e1pol\u00e1sa volt. Az \u00e9p\u00fcletben a 60 \u00e1gyas k\u00f3rh\u00e1z mellett egy k\u00e1polna \u00e9s egy gy\u00f3gyszert\u00e1r is m\u0171k\u00f6d\u00f6tt. Ma a megyei k\u00f3rh\u00e1z ideg- \u00e9s elmeoszt\u00e1lya m\u0171k\u00f6dik az \u00e9p\u00fcletben.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Strada <\/strong><strong><em>\u0218tefan cel Mare<\/em><\/strong> este men\u021bionat\u0103 documentar \u00eenc\u0103 din anul 1566, fiind una dintre cele mai importante str\u0103zi din ora\u0219, ea f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura \u00eentre Satu Mare \u0219i Mintiu. Denumirea sa ini\u021bial\u0103 a fost <em>Drumul Morii<\/em>, denumire provenit\u0103 de la moara care func\u021biona \u00een extremitatea sa nordic\u0103. Dup\u0103 construirea podului peste Some\u0219, a primit numele de <em>Podul de Piar\u0103<\/em>. \u00cen 1883, denumirea sa oficial\u0103 devine <em>Kazinczy<\/em>. \u00cen 1920, este modificat\u0103 \u00een <em>\u0218tefan cel Mare<\/em>, variant\u0103 care se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd perioada 1941-1944 c\u00e2nd a fost schimbat\u0103 \u00een <em>Mussolini<\/em>.<\/p>\n<p><strong>\u0218tefan cel Mare utca &#8211; <\/strong>a k\u00f6z\u00e9pkorban egyike volt a v\u00e1ros legfontosabb utc\u00e1inak, mivel Szatm\u00e1rt k\u00f6t\u00f6tte \u00f6ssze N\u00e9metivel. 1566-ban Malom utcak\u00e9nt eml\u00edtik, neve a k\u00e9t v\u00e1rost elv\u00e1laszt\u00f3 Szamos \u00e1gon m\u0171k\u00f6d\u0151 malomt\u00f3l ered. K\u00e9s\u0151bb, miut\u00e1n a foly\u00f3ra hidat \u00e9p\u00edtettek, K\u0151h\u00edd utc\u00e1ra nevezt\u00e9k \u00e1t. Nev\u00e9t 1883-ban Kazinczyra, majd 1920-ban \u0218tefan cel Mare-ra v\u00e1ltoztatt\u00e1k \u00e9s kisebb megszak\u00edt\u00e1sokkal ez az elnevez\u00e9s maradt fenn napjainkig (1941-1944 k\u00f6z\u00f6tt Mussolini utc\u00e1nak h\u00edvt\u00e1k).<\/p>\n<p><strong>Strada <\/strong><strong><em>1 Decembrie 1918<\/em><\/strong> &#8211; reprezenta una dintre cele mai importante artere ale ora\u0219ului, ea \u00eencep\u00e2nd din pia\u021ba central\u0103, de la catedrala romano-catolic\u0103, trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 palatul episcopal, biserica greco-catolic\u0103 <em>Sf. Arhangheli Mihail \u0219i Gavril<\/em> \u0219i \u00eencheindu-se la biserica ortodox\u0103 <em>Adormirea Maicii Domnului<\/em>. \u00cen perioada \u00een care zona central\u0103 g\u0103zduia cele patru t\u00e2rguri anuale ale ora\u0219ului, aceast\u0103 strad\u0103 purta denumirea de <em>Strada T\u00e2rgului de Gr\u00e2u<\/em> pentru c\u0103 aici se comercializau cerealele. De-a lungul timpului numele str\u0103zii a fost modificat \u00een mai multe r\u00e2nduri: <em>Sz\u00e9chenyi <\/em>(1941-1944),<em> Regina Maria <\/em>(perioada interbelic\u0103),<em> Mihai I <\/em>sau<em> Strada Ar\u021barilor <\/em>(dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial), strada 1 Decembrie (1982-prezent).<\/p>\n<p><strong>Az 1918 december 1. utca<\/strong> \u2013 a v\u00e1ros egyik legfontosabb utc\u00e1ja, t\u00f6bb \u00e9p\u00edt\u00e9szetileg \u00e9rt\u00e9kes \u00e9p\u00fclet is \u00e1ll itt, ezek k\u00f6z\u00fcl a legfontosabbak a r\u00f3mai katolikus sz\u00e9kesegyh\u00e1z \u00e9s a p\u00fcsp\u00f6ki palota, a Szent Mih\u00e1ly \u00e9s G\u00e1bor arkangyal g\u00f6r\u00f6gkatolikus katedr\u00e1lis, valamint az Istensz\u00fcl\u0151 elszender\u00fcl\u00e9se ortodox katedr\u00e1lis. Az utca elnevez\u00e9se az id\u0151k sor\u00e1n t\u00f6bbsz\u00f6r v\u00e1ltozott: Sz\u00e9chenyi utca volt 1883-1920, majd 1941-1944 k\u00f6z\u00f6tt, M\u00e1ria kir\u00e1lyn\u0151 utca a k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tti \u00e9vekben, a m\u00e1sodik vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa ut\u00e1n Mih\u00e1ly kir\u00e1ly utca, Juharfa utca lett, m\u00edg v\u00e9g\u00fcl 1982-ben az 1918. december 1. nevet kapta.<\/p>\n<p><strong>\u00a0 Turnul pompierilor<\/strong> &#8211; \u00cen anul 1900, o treime dintre casele existente \u00een ora\u0219 erau \u00eenc\u0103 construite \u00een \u00eentregime din lemn, iar 90% erau acoperite cu \u0219indril\u0103 de lemn sau paie. Paza central\u0103 a forma\u021biei or\u0103\u0219ene\u0219ti de pompieri era stabilit\u0103 \u00een turnul vechii prim\u0103rii situat\u0103 pe locul actualului Hotel Dacia. Aceast\u0103 cl\u0103dire a fost demolat\u0103 \u00een anul 1900, astfel, paza a fost mutat\u0103 \u00eentr-unul din turnurile Catedralei Romano-Catolice. Aceast\u0103 func\u021bie, pe c\u00e2t de important\u0103 \u0219i necesar\u0103 pentru ora\u0219, pe at\u00e2t de str\u0103in\u0103 de l\u0103ca\u0219ul de cult, a fost mutat\u0103 de aici \u00een anul 1904, c\u00e2nd cu ocazia centenarului \u00eentemeierii episcopiei romano-catolice de Satu Mare, episcopul Gyula Meszl\u00e9nyi, a oferit ora\u0219ului turnul pompierilor. Lucr\u0103rile au fost \u00eencepute \u00een anul 1903, \u0219i au costat 20.000 de coroane de aur. Turnul are \u00een total 45 metrii, iar \u00een\u0103l\u021bimea de 33,75m av\u00e2nd realizat de jur \u00eemprejur un balcon de observa\u021bie. Cazarma pompierilor a fost mutat\u0103 \u00een apropiere, cl\u0103direa fiind finalizat\u0103 \u00een anul 1906.<\/p>\n<p><strong>T\u0171zolt\u00f3torony <\/strong>\u2013 a 20. sz\u00e1zad elej\u00e9ig a v\u00e1ros h\u00e1zainak t\u00f6bbs\u00e9ge f\u00e1b\u00f3l vagy v\u00e1lyogb\u00f3l \u00e9p\u00fclt, fedel\u00fck zsindelyb\u0151l vagy szalm\u00e1b\u00f3l k\u00e9sz\u00fclt, ez\u00e9rt a v\u00e1ros \u00e1lland\u00f3 megfigyel\u00e9se n\u00e9lk\u00fcl\u00f6zhetetlen volt. A megfigyel\u00e9st el\u0151sz\u00f6r a r\u00e9gi v\u00e1rosh\u00e1za torny\u00e1b\u00f3l (a jelenlegi Daciasz\u00e1lloda hely\u00e9n) v\u00e9gezt\u00e9k, majd annak1900-ban t\u00f6rt\u00e9nt lebont\u00e1sa ut\u00e1n az akkori legmagasabb \u00e9p\u00fclet, a sz\u00e9kesegyh\u00e1z torny\u00e1t haszn\u00e1lt\u00e1k e c\u00e9lra. A t\u0171zolt\u00f3tornyot <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/Meszl%C3%A9nyi_Gyula\">Meszl\u00e9nyi Gyula<\/a> p\u00fcsp\u00f6k \u00e9p\u00edttette <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/Dittler_Ferenc\">Dittler Ferenc<\/a> tervei alapj\u00e1n <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Vajnai_Lajos&amp;action=edit&amp;redlink=1\">Vajnai Lajos<\/a> \u00e9p\u00edt\u0151mesterrel, 20\u00a0000 aranykorona k\u00f6lts\u00e9ggel <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/1903\">1903<\/a> \u00e9s <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/1904\">1904<\/a> k\u00f6z\u00f6tt, \u00e9s aj\u00e1nd\u00e9kozta a v\u00e1ros k\u00f6z\u00f6ns\u00e9g\u00e9nek a p\u00fcsp\u00f6ks\u00e9g megalap\u00edt\u00e1s\u00e1nak centen\u00e1riuma alkalm\u00e1b\u00f3l. A t\u0171zv\u00e9delmi c\u00e9lokat szolg\u00e1l\u00f3 45 m magas \u00e9p\u00fclet fels\u0151 szintj\u00e9n k\u00f6rbefut\u00f3 <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/Erk%C3%A9ly\">erk\u00e9lyr\u0151l<\/a> a <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/Szatm%C3%A1ri-s%C3%ADks%C3%A1g\">Szatm\u00e1ri-s\u00edks\u00e1gon<\/a> \u00e9p\u00fclt v\u00e1ros teljes eg\u00e9sz\u00e9ben bel\u00e1that\u00f3 volt. A t\u0171zolt\u00f3s\u00e1g a torony k\u00f6zel\u00e9ben \u00e9p\u00edttette fel laktany\u00e1j\u00e1t <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/1906\">1906<\/a>-ban.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Hotelul Victoria<\/strong> &#8211; situat pe actuala strad\u0103 Horea, a fost construit la finalul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele cl\u0103diri din ora\u0219 cu aceast\u0103 destina\u021bie. El a func\u021bionat \u0219i pe parcursul perioadei interbelice, \u00eens\u0103 dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial s-a transformat \u00eentr-un spa\u021biu de locuit cu apartamente la etaj \u0219i spa\u021bii comerciale la parter.<\/p>\n<p><strong>Victoria sz\u00e1lloda<\/strong> &#8211; a Horea utc\u00e1ban tal\u00e1lhat\u00f3 \u00e9p\u00fclet a 19. sz\u00e1zad v\u00e9g\u00e9n \u00e9p\u00fclt \u00e9s a v\u00e1ros els\u0151 modern sz\u00e1llod\u00e1i k\u00f6z\u00e9 tartozott. Eredeti funkci\u00f3j\u00e1t a k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tt is meg\u0151rizte, de azt k\u00f6vet\u0151en lak\u00f3h\u00e1zz\u00e1 alakult, a f\u00f6ldszinten \u00fczletekkel, az emeleten lak\u00e1sokkal.<\/p>\n<p><strong>Biserica romano-catolic\u0103 <em>Fecioara Neprih\u0103nit\u0103<\/em> (Zarda<\/strong>) &#8211; edificiul de cult este una dintre cele mai reprezentative construc\u021bii ale str\u0103zii \u0218tefan cel Mare. Pentru realizarea unei m\u0103n\u0103stiri destinate C\u0103lug\u0103ri\u021belor Misericordioase, episcopul H\u00e1m J\u00e1nos a primit de la ora\u0219ul Satu Mare teritoriul fostului curs al r\u00e2ului Some\u0219, \u00een 1842 construc\u021bia edificiului fiind \u00eencheiat\u0103.<\/p>\n<p><strong>Sz\u0171z M\u00e1ria Szepl\u0151telen Fogantat\u00e1sa (Z\u00e1rda) r\u00f3mai katolikus templom<\/strong> &#8211; a templom a \u0218tefan cel Mare (Kazinczy) utca egyik legreprezentat\u00edvabb \u00e9p\u00fclet. H\u00e1m J\u00e1nos p\u00fcsp\u00f6k kapta a ter\u00fcletet a v\u00e1rost\u00f3l, hogy azon z\u00e1rd\u00e1t emelhessen az Irgalmas n\u0151v\u00e9rek rendj\u00e9nek. Az \u00e9p\u00edtkez\u00e9s 1842-ben fejez\u0151d\u00f6tt be.<\/p>\n<p><strong>Cl\u0103direa Spitalului Nou<\/strong> a fost finalizat\u0103 \u00een 1973, cuprinz\u00e2nd o policlinic\u0103, o sta\u021bie de salvare, un centru de recoltare \u0219i conservare a s\u00e2ngelui \u0219i unul stomatologic. Capacitatea noului spital a fost de 700 de paturi cu dot\u0103ri specifice perioadei respective.<\/p>\n<p><strong>Az \u00daj K\u00f3rh\u00e1z \u00e9p\u00fclete<\/strong>&#8211; 1973-ban k\u00e9sz\u00fclt el, \u00e9s mag\u00e1ban foglalt egy j\u00e1r\u00f3beteg-kezel\u0151t, egy ment\u0151\u00e1llom\u00e1st, egy v\u00e9rk\u00f6zpontot \u00e9s egy fogorvosi r\u00e9szleget. Az \u00faj k\u00f3rh\u00e1z befogad\u00f3k\u00e9pess\u00e9ge700 \u00e1gyat jelentett.<\/p>\n<p><strong>Stadionul \u201dOlimpia\u201d<\/strong> &#8211; Intensificarea manifest\u0103rilor sportive constituie una dintre tr\u0103s\u0103turile definitorii ale perioadei interbelice s\u0103tm\u0103rene. Sporturile care au suscitat cel mai mult interesul s\u0103tm\u0103renilor sunt fotbalul, automobilismul \u015fi scrima. Echipa <em>Olimpia Satu Mare <\/em>a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 1921, iar \u00een 1934 se calific\u0103 \u00een sferturile de final\u0103 a primei edi\u021bii a Cupei Rom\u00e2niei. De-a lungul existen\u021bei sale <em>Olimpia<\/em> a avut mai multe denumiri oficiale: Some\u0219ul, CFR sau Metalul. Principalul s\u0103u stadion a fost construit \u00eentre anii 1936-1942 \u0219i avea o capacitate de 18.000 de locuri.<\/p>\n<p><strong>\u201eOlimpia\u201d stadion<\/strong> &#8211; a sportesem\u00e9nyek ir\u00e1nti \u00e9rdekl\u0151d\u00e9s a k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tti id\u0151szak egyik jellemz\u0151je volt. A szatm\u00e1ri lakoss\u00e1g a legnagyobb \u00e9rdekl\u0151d\u00e9st a a futball, az aut\u00f3sport \u00e9s a v\u00edv\u00e1s ir\u00e1nt tan\u00fas\u00edtott. Az Szatm\u00e1rn\u00e9meti Olimpia csapat\u00e1t 1921-ben alap\u00edtott\u00e1k, \u00e9s 1934-ben bejutott a Rom\u00e1n Kupa negyedd\u00f6nt\u0151j\u00e9be. Az id\u0151k sor\u00e1n t\u00f6bb hivatalos neve is volt: Some\u0219ul, CFR vagy Metalul. Stadionja 1936-1942 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00fclt, befogad\u00f3k\u00e9pess\u00e9ge 18.000 f\u00e9r\u0151helyet jelent.<\/p>\n<p><strong>Biserica romano-catolic\u0103 \u201dSf\u00e2nt\u0103 Inim\u0103 a lui Iisus\u201d (Calvaria)<\/strong>. Planul bisericii cu dou\u0103 turnuri \u0219i sanctuar poligonal a fost realizat de Albin Tischler, parohul satului Urziceni. Biserica a fost consacrat\u0103 \u00een 1844, fiind prima biseric\u0103 din zon\u0103 realizat\u0103 \u00een stil neogotic. Din cauza slabei consisten\u021be a terenului, edificiu a fost renovat radical \u00een anii 1907 \u0219i 1909. Turnurile au fost \u00een\u0103l\u021bate, iar nava l\u0103rgit\u0103 cu capele \u0219i nav\u0103 secundar\u0103. Altarul a fost realizat de me\u0219terul austriac Albin Holzer. Pe parcursul secolului al XIX-lea biserica a fost \u00eengrijit\u0103 de c\u0103tre iezui\u021bi.<\/p>\n<p><strong>A \u201eJ\u00e9zus Sz\u00edve\u201d (K\u00e1lv\u00e1ria) r\u00f3mai katolikus templom &#8211; <\/strong>H\u00e1m J\u00e1nos p\u00fcsp\u00f6kben fogalmaz\u00f3dott meg a rezidencia udvar\u00e1ban \u00e9p\u00edtend\u0151 K\u00e1lv\u00e1ria gondolata, s ennek megtervez\u00e9s\u00e9vel Tischler Albin csan\u00e1losi pl\u00e9b\u00e1nost b\u00edzta meg. A templomot 1844-ben szentelt\u00e9k fel \u00e9s ez volt az els\u0151 neog\u00f3tikus st\u00edlusban \u00e9p\u00edtett templom a k\u00f6rny\u00e9ken. A laza homokos talajra \u00e9p\u00edtett k\u00e1polna hamarosan repedezni kezdett, beoml\u00e1ssal fenyegette. A k\u00e1poln\u00e1t ez\u00e9rt lebontott\u00e1k \u00e9s 1908-ban Weszelovszky B\u00e9la \u00e9p\u00edt\u00e9sz \u00e9s testv\u00e9re tervei alapj\u00e1n hozz\u00e1fogtak a templom \u00e9p\u00edt\u00e9s\u00e9hez. 1908. augusztus 9-\u00e9n a torony k\u00e9t keresztj\u00e9t \u00e1ldott\u00e1k meg, majd december 12-\u00e9n Boromissza p\u00fcsp\u00f6k m\u00e1r a templom 4 harangj\u00e1t szentelte meg. Az 1200 f\u00e9r\u0151helyes templomot Boromissza Tibor p\u00fcsp\u00f6k 1909. j\u00fanius 6-\u00e1n J\u00e9zus Szent Sz\u00edve tisztelet\u00e9re szentelte fel, gondoz\u00e1s\u00e1t Szatm\u00e1r p\u00fcsp\u00f6ke a J\u00e9zus T\u00e1rsas\u00e1ga szerzetesrendre b\u00edzta.<\/p>\n<p><strong>Biserica greco-catolic\u0103 \u201dSfin\u021bii Arhangheli Mihail \u0219i Gavril\u201d <\/strong>a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1932-1937 sub \u00eendrumarea protopopului Aurel Drago\u0219, pe locul vechii biserici greco-catolice care data din 1803 \u0219i de care \u0219i-au legat activitatea mari personalit\u0103\u021bi ale mi\u0219c\u0103rii na\u021bionale a rom\u00e2nilor s\u0103tm\u0103reni: Petru Bran, Ioane Marcu, Constantin Lucaciu \u015fi dr. Vasile Lucaciu.<\/p>\n<p><strong>\u00a0\u201eSzent Mih\u00e1ly \u00e9s G\u00e1briel Arkangyalok\u201d katedr\u00e1lis<\/strong> \u2013 a jelenlegi templom 1932\u20131937 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00fclt, a v\u00e1ros r\u00e9gi, 1803-ban \u00e9p\u00edtett g\u00f6r\u00f6gkatolikus temploma hely\u00e9n. Az itteni g\u00f6r\u00f6g-katolikus egyh\u00e1zk\u00f6zs\u00e9ghez kapcsolhat\u00f3 t\u00f6bb jeles rom\u00e1n szem\u00e9lyis\u00e9g tev\u00e9kenys\u00e9ge, k\u00f6zt\u00fck Petru Bran, Ioane Marcu, Constantin Lucaciu \u00e9s dr. Vasile Lucaciu.<\/p>\n<p><strong>Biserica ortodox\u0103 \u201dAdormirea Maicii Domnului\u201d<\/strong> a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1937-1938, urm\u00e2nd planurile arhitectului G. P. Liteanu.<\/p>\n<p><strong>A szatm\u00e1rn\u00e9meti ortodox templom<\/strong> &#8211; 1937\u20131938 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00fclt a bukaresti G. P. Liteanu tervei alapj\u00e1n.<\/p>\n<p><strong>Biserica greco-catolic\u0103 \u201dSfin\u021bii Apostoli Petru \u0219i Pavel\u201d<\/strong> este amplasat\u0103 la capul podului Decebal, locul de pornire al bulevardului Clo\u0219ca. Piatra de temelie a fost pus\u0103 \u00een 1991, sfin\u021birea av\u00e2nd loc 11 ani mai t\u00e2rziu. Cl\u0103direa bisericii este construit\u0103 din lemn acoperit cu tabl\u0103 metalic\u0103, subsolul este realizat din c\u0103r\u0103mid\u0103, iar turnul central din beton.<\/p>\n<p><em><strong>\u201cSzent P\u00e9ter \u00e9s<\/strong><\/em> <strong>Szent <\/strong><em><strong>P\u00e1l apostolok\u201d g\u00f6r\u00f6gkatolikus templom<\/strong><\/em><em> \u2013 a <\/em>Decebal h\u00edd l\u00e1b\u00e1n\u00e1l tal\u00e1lhat\u00f3, a Clo\u0219ca sug\u00e1r\u00faton.. Az alapk\u00f6v\u00e9t 1991-ben tett\u00e9k le, a felszentel\u00e9s\u00e9re 11 \u00e9vvel k\u00e9s\u0151bb ker\u00fclt sor. A templom lemezzel bor\u00edtott f\u00e1b\u00f3l \u00e9p\u00fclt, az alagsor t\u00e9gl\u00e1b\u00f3l, a k\u00f6zponti torony pedig betonb\u00f3l k\u00e9sz\u00fclt.<\/p>\n<p><strong>Bulevardul Transilvania<\/strong> este situat pe malul drept al Some\u0219ului \u0219i face leg\u0103tura \u00eentre Podurile Decebal \u0219i Golescu. Pe partea sa dreapt\u0103 se afl\u0103 Palatul Administrativ al ora\u0219ului Satu Mare, dar \u0219i cl\u0103direa vechii caz\u0103rmi militare.<\/p>\n<p><strong>Transilvania sug\u00e1r\u00fat<\/strong> \u2013 a Szamos jobb partj\u00e1n tal\u00e1lhat\u00f3, \u00e9s a Decebal \u00e9s a Golescu hidakat k\u00f6ti \u00f6ssze. Jobb oldal\u00e1n tal\u00e1lhat\u00f3 a szatm\u00e1ri k\u00f6zigazgat\u00e1si palota, valamint a r\u00e9gi kasz\u00e1rnya \u00e9p\u00fclete is.<\/p>\n<p><strong>Muzeul Jude\u021bean Satu Mare<\/strong> &#8211; Cl\u0103direa monumental\u0103 ce ad\u0103poste\u0219te ast\u0103zi Muzeul Jude\u021bean a fost construit\u0103 \u00een ani 1935- 1936, \u00een timpul mandatului de\u021binut de Octavian Ardelean la conducerea Prefecturii, dup\u0103 planurile realizate de arhitectul bucure\u0219tean G. P. Liteanu \u0219i era destinat\u0103 ini\u021bial ca sediu al Prefecturii jude\u021bului Satu Mare. Stilul edificiului construit dup\u0103 un plan \u00een form\u0103 de \u201eL\u201d este inspirat din arhitectura mediteraneean\u0103.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum<\/strong> &#8211; ma a megyei m\u00fazeumnak otthont ad\u00f3 monument\u00e1lis \u00e9p\u00fcletet 1935-1936-ban \u00e9p\u00edtett\u00e9k Octavian Ardelean prefektus ideje alatt, G. P. Liteanu bukaresti \u00e9p\u00edt\u00e9sz tervei alapj\u00e1n, \u00e9s eredetileg Szatm\u00e1r Megyei Prefekt\u00fara sz\u00e9khely\u00e9nek sz\u00e1nt\u00e1k. Az &#8220;L&#8221; alak\u00fa terv alapj\u00e1n \u00e9p\u00edtett \u00e9p\u00fclet st\u00edlus\u00e1t a mediterr\u00e1n \u00e9p\u00edt\u00e9szet ihlette.<\/p>\n<p>Cl\u0103direa <strong>Teatrului de Nord <\/strong>a fost construit\u0103 \u00eentre anii 1889-1892, fiind \u00een acea perioad\u0103 una dintre cele mai moderne cl\u0103diri din Satu Mare. \u00cen urma bombardamentului din 1944 ea a fost grav avariat\u0103. De abia \u00een anul 1956 se termin\u0103 repara\u021biile la acest edificiu \u0219i se reia activitatea teatral\u0103.<\/p>\n<p><strong>Az \u00c9szaki Sz\u00ednh\u00e1z \u00e9p\u00fclete<\/strong> &#8211; 1889-1892 k\u00f6z\u00f6tt \u00e9p\u00fclt \u00e9s abban az id\u0151ben Szatm\u00e1rn\u00e9meti legmodernebb \u00e9p\u00fclete volt. A v\u00e1ros 1944-es bombat\u00e1mad\u00e1s\u00e1t k\u00f6vet\u0151en s\u00falyosan megrong\u00e1l\u00f3dott. Csak 1956-ban fejezt\u00e9k be az \u00e9p\u00fclet jav\u00edt\u00e1s\u00e1t \u00e9s folytatt\u00e1k a sz\u00ednh\u00e1zi tev\u00e9kenys\u00e9get.<\/p>\n<p><strong>Biblioteca Jude\u021bean\u0103<\/strong> func\u021bioneaz\u0103 din anul 1972 \u00een cadrul unei cl\u0103diri construite la finalul secolului al XX-lea \u00een stil neoclasic.<\/p>\n<p><strong>Szatm\u00e1r Megyei K\u00f6nyvt\u00e1r<\/strong> &#8211; neoklasszicista st\u00edlusban, a m\u00falt sz\u00e1zadban \u00e9p\u00fclt \u00e9s 1972 \u00f3ta m\u0171k\u00f6dik ebben az \u00e9p\u00fcletben a k\u00f6nyvt\u00e1r.<\/p>\n<p><strong>\u00a0Statuia lui Vasile Lucaciu<\/strong>\u00a0&#8211; a fost realizat\u0103 de sculptorul Cornel Medrea. Statuia a fost turnat\u0103 la Bucure\u0219ti \u00een fabrica Malaxa. Dezvelirea oficial\u0103 a avut loc la 13 decembrie 1936, \u00een centrul ora\u0219ului Satu Mare. Este \u00eenalt\u0103 de 4,5 metri \u00eel reprezint\u0103 pe Lucaciu cu crucea \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 \u0219i cu a copie a Memorandumului din 1894 \u00een cealalt\u0103. Basorelieful de pe soclul statuii, reprezent\u00e2nd lupta unui soldat roman cu balaurul, simbolizeaz\u0103 lupta dus\u0103 de Lucaciu pentru drepturile rom\u00e2nilor transilv\u0103neni.<\/p>\n<p><strong>Vasile Lucaciu szobra<\/strong> &#8211; Szatm\u00e1r k\u00e9ts\u00e9gk\u00edv\u00fcl legnagyobb, monument\u00e1lis hat\u00e1s\u00fa szobr\u00e1t Cornel Medrea szobr\u00e1szm\u0171v\u00e9sz k\u00e9sz\u00edtette. A szobrot Bukarestben, a Malaxa gy\u00e1rban \u00f6nt\u00f6tt\u00e9k. A 4,5 m magas szobor hivatalos leleplez\u00e9sre 1936. december 13-\u00e1n ker\u00fclt sor Szatm\u00e1rn\u00e9meti k\u00f6zpontj\u00e1ban. A szobor talapzat\u00e1n l\u00e1that\u00f3 domborm\u0171, egy r\u00f3mai katona \u00e9s a s\u00e1rk\u00e1ny harc\u00e1t \u00e1br\u00e1zolja, ami Lucaciunak az erd\u00e9lyi rom\u00e1nok jogai\u00e9rt folytatott harc\u00e1t szimboliz\u00e1lja.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Poli\u021bia Municipal\u0103 (Str. Mihai Viteazu) &#8211; \u00a0Actuala cl\u0103dire a Poli\u021biei Municipale a fost construit\u0103 \u00een 1910. Ea a fost ini\u021bial sediul B\u0103ncii Austro-Ungare. Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, ea ad\u0103postea Banca Na\u021bional\u0103, iar \u00een perioada comunist\u0103 Banca pentru Agricultur\u0103. Ulterior, edificiul a fost atribuit Inspectoratului de Poli\u021bie al municipiului Satu Mare. A v\u00e1rosi rend\u0151rs\u00e9g sz\u00e9kh\u00e1za (R\u00e1k\u00f3czi<a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/scurt-istoric-al-cladirilor\/\">Continue reading <span class=\"screen-reader-text\">&#8220;Scurt istoric al cl\u0103dirilor &#8211; T\u00f6rt\u00e9nelmi \u00e9p\u00fcleteink r\u00f6vid \u00e1ttekint\u00e9se&#8221;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":243833644,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_coblocks_attr":"","_coblocks_dimensions":"","_coblocks_responsive_height":"","_coblocks_accordion_ie_support":"","advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[],"tags":[],"class_list":["post-8565","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","entry"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.1","language":"hu","enabled_languages":["ro","hu","en"],"languages":{"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"hu":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"en":{"title":false,"content":false,"excerpt":false}}},"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":13690,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/sala-x\/","url_meta":{"origin":8565,"position":0},"title":"S\u0103tmarul interbelicA k\u00e9t vil\u00e1gh\u00e1bor\u00fa k\u00f6z\u00f6tti Szatm\u00e1rHall X","author":"Gordan Csilla","date":"13 December 2013","format":false,"excerpt":"\u00cen deceniul IV al secolului al XX-lea, jude\u0163ul Satu Mare de\u0163inea un important poten\u0163ial de dezvoltare, av\u00e2nd 52 de fabrici cu cel pu\u0163in 20 de muncitori fiecare, un sistem bancar modern \u015fi eficient, o infrastructur\u0103 solid\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia se inaugura \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 primul aeroport din ora\u015ful Satu Mare.\u2026","rel":"","context":"Similar post","block_context":{"text":"Similar post","link":""},"img":{"alt_text":"IMG_9855","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/IMG_9855-150x150.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":8231,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/colectia-de-carti-postale-ioan-puscas-lapozzak-fel-puscas-ioan-kepeslap-gyujtemenye\/","url_meta":{"origin":8565,"position":1},"title":"Colec\u021bia de C\u0103r\u021bi Po\u0219tale \u201dIoan Pu\u0219ca\u0219\u201d &#8211; &#8220;Pu\u0219ca\u0219 Ioan&#8221; k\u00e9peslap gy\u0171jtem\u00e9nye","author":"norbertlorincz","date":"12 November 2020","format":false,"excerpt":"S\u0102TMARUL DE ALT\u0102DAT\u0102 - \u00ceN COLEC\u021aIA DE C\u0102R\u021aI PO\u0218TALE \u201cIOAN PU\u0218CA\u0218\u201d Unul dintre cei mai prodigio\u0219i colec\u021bionari priva\u021bi s\u0103tm\u0103reni, Ioan Pu\u0219ca\u0219, a donat recent Muzeului Jude\u021bean Satu Mare o impresionant\u0103 colec\u021bie de c\u0103r\u021bi po\u0219tale referitoare la ora\u0219ul \u0219i jude\u021bul Satu Mare de la sf\u00e2r\u0219itul sec. al XIX-lea \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een\u2026","rel":"","context":"Similar post","block_context":{"text":"Similar post","link":""},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/2-1024x844.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/2-1024x844.jpg?resize=350%2C200 1x, https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/2-1024x844.jpg?resize=525%2C300 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/11\/2-1024x844.jpg?resize=700%2C400 2x"},"classes":[]},{"id":9795,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/surprinzatorul-dali-un-eveniment-de-exceptie-la-carei\/","url_meta":{"origin":8565,"position":2},"title":"\u201eSURPRINZ\u0102TORUL DALI\u201d- un eveniment de excep\u021bie la Carei","author":"Popdan Bradut","date":"24 May 2021","format":false,"excerpt":"Muzeul Jude\u021bean Satu Mare v\u0103 invit\u0103 la un eveniment de excep\u021bie: vernisaj mar\u021bi\u00a0 1Iunie 2021, ora 17.00 \u2013 Muzeul Municipal Carei. A Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum, egy kiv\u00e9teles esem\u00e9nyre szeretettel\u00a0hiv \u00e9s v\u00e1r minden \u00e9rdekl\u0151d\u0151t, 2021 j\u00fanius 1 \u00e9n, 17 \u00f3rakkor\u00a0kezd\u0151d\u0151 kiallit\u00e1sra, amely\u00a0a Nagyk\u00e1rolyi V\u00e1rosi M\u00fazeumba megtekinthet\u0151.","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/05\/1-214x300.png?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":8208,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/in-memoriam-dr-nemeti-janos-1939-2020\/","url_meta":{"origin":8565,"position":3},"title":"In memoriam dr. N\u00e9meti J\u00e1nos (1939-2020)","author":"Popdan Bradut","date":"9 November 2020","format":false,"excerpt":"S\u00e2mb\u0103t\u0103, 7 noiembrie 2020, a \u00eencetat din via\u021b\u0103 arheologul N\u00e9meti J\u00e1nos, la v\u00e2rsta de 81 de ani. N\u00e9meti J\u00e1nos s-a n\u0103scut la data de 22 noiembrie 1939 \u00een localitatea S\u00e2nmicl\u0103u\u015f, jude\u0163ul Satu Mare. A urmat cursurile Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai din Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie, pe care a absolvit-o \u00een anul 1963..\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":130,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/sala-iii\/","url_meta":{"origin":8565,"position":4},"title":"Ora\u015ful Satu Mare \u00een evul mediuSzatm\u00e1rn\u00e9meti a k\u00f6z\u00e9pkorbanHall III","author":"Gordan Csilla","date":"13 December 2013","format":false,"excerpt":"Municipiul Satu Mare s-a format prin unirea a dou\u0103 ora\u015fe medievale: Satu Mare \u015fi Mintiu. Cele dou\u0103 a\u015fez\u0103ri erau desp\u0103r\u0163ite de un bra\u0163 al Some\u015fului, care, \u00een urma lucr\u0103rilor de regularizare a cursului, a fost desecat \u00een secolul al XVIII-lea. Urma lui poate fi observat\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een ductul str\u0103zilor.\u2026","rel":"","context":"Similar post","block_context":{"text":"Similar post","link":""},"img":{"alt_text":"IMG_9820","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2013\/12\/IMG_9820-150x150.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":7076,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/imagini-kepek\/","url_meta":{"origin":8565,"position":5},"title":"Imagini de epoc\u0103 \/ Korabeli f\u00e9nyk\u00e9pek","author":"norbertlorincz","date":"13 May 2020","format":false,"excerpt":"Precursorul calamit\u0103\u021bii \/ A v\u00e9sz el\u0151zm\u00e9nyei \u00a0Istoria vorbe\u0219te despre inunda\u021bii repetate ale Some\u0219ului ca despre un tribut pe care oamenii \u00eel pl\u0103tesc periodic. Al cincilea r\u00e2u ca m\u0103rime \u0219i debit din Rom\u00e2nia, Some\u0219ul a produs inunda\u021bii \u00een \u021binuturile s\u0103tm\u0103rene \u00een anii 1740, 1792, 1855, mai mari \u00een anii 1884 \u0219i\u2026","rel":"","context":"In &quot;F\u0103r\u0103 categorie&quot;","block_context":{"text":"F\u0103r\u0103 categorie","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/category\/fara-categorie\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/51C90NR5QEL._AC_SS350_.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/pfvnyQ-2e9","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8565","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/243833644"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8565"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8565\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13717,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8565\/revisions\/13717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8565"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8565"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8565"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}