{"id":14525,"date":"2024-07-29T20:06:18","date_gmt":"2024-07-29T17:06:18","guid":{"rendered":"https:\/\/muzeusm.ro\/?p=14525"},"modified":"2024-07-31T07:56:41","modified_gmt":"2024-07-31T04:56:41","slug":"centenarul-satelor-constituite-la-reforma-agrara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/hu\/centenarul-satelor-constituite-la-reforma-agrara\/","title":{"rendered":"Centenarul satelor s\u0103tm\u0103rene n\u0103scute din Reforma Agrar\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Se afl\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare evenimentele de celebrare a o sut\u0103 de ani de la \u00eenfiin\u021barea satelor s\u0103tm\u0103rene constituite \u00een urma Reformei Agrare, momente de s\u0103rb\u0103toare care reprezint\u0103 o prelungire a celebr\u0103rii Centenarului Marii Uniri.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie subliniat meritul istoricilor s\u0103tm\u0103reni care au realizat cele trei monografii a c\u0103ror coperte sunt ilustrate \u00een imaginile\u00a0 ce \u00eenso\u021besc aceast\u0103 prezentare. Efortul lor competent a adus o aur\u0103 de cunoa\u0219tere asupra evenimentelor \u0219i proceselor istorice ce au \u00eenso\u021bit noile localit\u0103\u021bi pe parcursul unui secol. \u00cen completarea red\u0103rii evenimentelor \u0219i a \u00a0proceselor istorice \u00een care au fost \u00eenfiin\u021bate \u0219i au d\u0103inuit satele s\u0103tm\u0103rene n\u0103scute \u00een urma Reformei Agrare, este necesar\u0103 sublinierea unor aspecte ce leag\u0103 fenomenul de aspectele istorice zonale. Perspectiva unei istorii de lung\u0103 durat\u0103 eviden\u021biaz\u0103 antecedentele unui fenomen ce nu a f\u0103cut obiectul unei evalu\u0103ri care a avut un obiectiv centrat tocmai pe momentul na\u0219terii localit\u0103\u021bilor \u0219i pe destinul ce a urmat.<\/p>\n\n\n\n

            \u00cenfiin\u021barea satelor din anul 1924 a avut, pe l\u00e2ng\u0103 valen\u021bele sociale \u0219i na\u021bionale, puternice fundamente economice, fiind o continuare a unor procese de lung\u0103 durat\u0103, \u00een care frecvent au fost \u00eembinat toate cele trei aspecte, economic, politic-na\u021bional \u0219i social. De aceea, \u00een nici un caz  fenomenul petrecut \u00een urm\u0103 cu un secol nu trebuie apreciat ca o m\u0103sur\u0103 artificial\u0103, g\u00e2ndit\u0103 de o guvernare vremelnic\u0103. M\u0103sura a r\u0103spuns unor fundamente seculare, c\u0103ci \u00een \u00eentreaga zon\u0103 a C\u00e2mpiei de Vest exista o penurie de for\u021b\u0103 de munc\u0103 ce impunea angajarea unui aport demografic din afara zonei. Acest fenomen s-a realizat prin coloniz\u0103ri succesive \u0219i prin angajarea masiv\u0103 de for\u021b\u0103 de munc\u0103 sezonier\u0103, adus\u0103 constant din zonele colinare ale Transilvaniei, ale Banatului, ale Bihorului, S\u0103tmarului \u0219i Maramure\u0219ului. \u00cen ce prive\u0219te coloniz\u0103rile Banatului \u0219i a C\u00e2mpiei de Vest acestea au beneficiat de un efort masiv realizat de autorit\u0103\u021bilor statale (habsburgice) sau din ini\u021biativ\u0103 privat\u0103 (contele Al. K\u00e1rolyi ). \u00cen procesul de colonizare au intervenit \u0219i motiva\u021biile politice. Ini\u021bial au fost \u00eencurajate pentru colonizare comunit\u0103\u021bile de religie catolic\u0103: \u00een special \u0219vabii \u0219i slovacii sau romano-catolici maghiari \u0219i bulgari \u0219i greco-catolici ucrainieni. Tot pe baza unor considerente politice, \u00eens\u0103 de o alt\u0103 natur\u0103, \u00een acest proces au intrat \u0219i unele comunit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti, cum a fost situa\u021bia mo\u021bilor muta\u021bi for\u021bat \u00een urma r\u0103scoalei lui Horea (de exemplu locuitorii din Valea Morii).  <\/p>\n\n\n\n

Ultimul fenomen, al muncii sezoniere aduse la recoltat, etnografii l-au \u00eenregistrat ca fiind un fenomen de propor\u021bii \u00een secolele trecute, iar scriitorul Ioan Slavici l-a surprins din perspectiv\u0103 literar\u0103 \u00een romanul \u201dP\u0103dureanca\u201d. Pe timpul comunismului, chiar dac\u0103 a fost realizat\u0103 o mecanizare par\u021bial\u0103 a agriculturii, lipsa aportului muncitorilor sezonieri din zona colinar\u0103 \u0219i montan\u0103 s-a \u00eencercat a fi suplinit prin munca militarilor, elevilor \u0219i chiar a muncitorilor du\u0219i din fabrici, ca s\u0103 participe la campaniile de recoltare. Situa\u021bia a fost cu at\u00e2t mai acut\u0103 \u00een jude\u021bul Satu Mare, unde au ap\u0103rut la scar\u0103 larg\u0103  terenuri agricole noi, ca  urmare a desec\u0103rilor realizate \u00een ultimele dou\u0103 secole.<\/p>\n\n\n\n

            A\u0219adar aportul maramure\u0219enilor \u0219i a mo\u021bilor a fost benefic pentru agricultura s\u0103tm\u0103rean\u0103, iar cu timpul a ajuns s\u0103 fie vital pentru dezvoltarea industrial\u0103 din regiune \u0219i a avut un rol esen\u021bial \u00een progresul economic \u0219i social al zonei. A\u0219a cum a fost surprins \u00een monografia satului Luc\u0103ceni \u0219i \u00een lucr\u0103rile istorice referitoare la satele Baba Novac \u0219i Marna, ultima cu referiri la alte sate mo\u021be\u0219ti, din aceste localit\u0103\u021bi s-au ridicat un num\u0103r mare de ingineri, profesori \u0219i preo\u021bi, \u00een general speciali\u0219ti dintr-o sfer\u0103 larg\u0103 de activit\u0103\u021bi. Se poate aprecia c\u0103 bazele acestui fenomen au fost extrem de solide: fii \u0219i fiicele coloni\u0219tilor au avut ca stimulent munca grea la care au fost constr\u00e2n\u0219i, al\u0103turi de p\u0103rin\u021bii lor. Coloni\u0219tii au fost for\u021ba\u021bi de \u00eemprejur\u0103ri ca pe l\u00e2ng\u0103 lucrul c\u00e2mpului  s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 \u00een teren viran gospod\u0103riile  \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu aceasta, \u00eentreaga infrastructur\u0103 comunitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Tocmai aici se contureaz\u0103 aportul  monografiilor realizate de istoricii Ioan Viman, Claudiu Porumb\u0103ceanu, Viorel C\u00e2mpeanu, Florin Pop \u0219i R\u0103zvan Ro\u0219u. Lucr\u0103rile lor rememoreaz\u0103 \u00een fa\u021ba genera\u021biilor actuale (\u00een special a treia \u0219i a patra genera\u021bie a coloni\u0219tilor) dorin\u021ba de munc\u0103, bravura \u0219i, uneori, eroismul de care au dat dovad\u0103 bunicii \u0219i apoi p\u0103rin\u021bi lor. Vor trece anii peste acest evenimente, \u00eens\u0103 redeschiderea c\u0103r\u021bilor realizate la Centenar va fi o ocazie unic\u0103 de a rememora cr\u00e2mpeie ale unei epopei realizate de bunicii \u0219i p\u0103rin\u021bii lor.  Monografiile centenare zugr\u0103vesc destine personale ce au vie\u021buit \u0219i evoluat de spiritul romanelor lui Slavici, \u00een cadrul frumuse\u021bilor camuflate ale  C\u00e2mpiei de Vest, cu ale sale turme de porci \u0219i cirezi de vite, cu p\u0103\u0219uni, mla\u0219tini \u0219i cu \u00eentinse c\u00e2mpii fertile. De\u0219i bogate, aceste p\u0103m\u00e2nturi solicitau o munc\u0103 extenuant\u0103 f\u0103cut\u0103 pe un soare arz\u0103tor sau, dimpotriv\u0103 pe ploile \u0219i z\u0103pezile reci din toamnele t\u00e2rzii, prin ale c\u0103ror noroaie  erau opintite c\u0103ru\u021bele, de oamenii nevoi\u021bi s\u0103 se al\u0103ture animalelor de trac\u021biune. Pentru a r\u0103zbi \u00een aceast\u0103 zon\u0103 bogat\u0103 dar deloc idilic\u0103, for\u021barea destinelor prin mijloace facile erau taxate de Divinitate \u0219i oameni, duc\u00e2nd la consecin\u021be dramatice, asemenea acelora zugr\u0103vite \u00een romanele lui Slavici. \u00cen schimb, mijloacele sigure erau reprezentate de munca cinstit\u0103, educa\u021bia, ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de comunitate, \u00een\u021belegerea Aproapelui… puterea \u0219i echilibrul ce \u00eel asigur\u0103 morala cre\u0219tin\u0103 \u0219i credin\u021ba \u00een Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

Dr. Liviu Marta<\/strong><\/p>\n\n\n\n