{"id":9031,"date":"2021-02-01T09:48:00","date_gmt":"2021-02-01T09:48:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.muzeusm.ro\/?p=9031"},"modified":"2021-02-01T09:48:00","modified_gmt":"2021-02-01T09:48:00","slug":"mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xxerdely-hires-fotografusai-xix-xx-szazad","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xxerdely-hires-fotografusai-xix-xx-szazad\/","title":{"rendered":"MARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA. SECOLELE XIX-XX\/ERD\u00c9LY H\u00cdRES FOTOGR\u00c1FUSAI (XIX-XX. SZ\u00c1ZAD)"},"content":{"rendered":"<p>\u00centr-un amplu <strong>proiect na\u021bional expozi\u021bional \u0219i editorial, ini\u021biat \u0219i coordonat de dl. dr. <\/strong><strong>Marius C\u00e2mpeanu<\/strong> (Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219), speciali\u0219ti din 8 muzee transilv\u0103nene \u0219i-au unit demersurile muzeografice de promovare a colec\u021biilor patrimoniale imagistice, readuc\u00e2nd \u00een actualitate istoria fotografiei secolelor XIX-XX, \u00eentr-o bogat\u0103 palet\u0103 tematic\u0103 \u0219i cromatic\u0103 ce se perind\u0103 \u00eentre urban \u0219i rural, \u00eentre primele fotografii realizate \u00een spa\u021biul transilv\u0103nean \u0219i peisajele antropologice ale ruralit\u0103\u021bii tradi\u021bionale.<!--more-->Institu\u021biile partenere \u00een acest proiect sunt: Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219; Muzeul Na\u021bional Brukenthal Sibiu; Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca; Muzeul Na\u021bional al Unirii Alba Iulia; Muzeul Casa Mure\u0219enilor Bra\u0219ov; Muzeul Ora\u0219ului Oradea \u2013 Complex Cultural; Muzeul de Istorie Sighi\u0219oara \u0219i Muzeul Jude\u021bean Satu Mare. Expozi\u021bia a fost inaugurat\u0103 \u00een noiembrie 2019 la muzeul b\u0103im\u0103rean \u0219i apoi itinerat\u0103 pe parcursul anului 2020 la: Muzeul de Istorie Sighi\u0219oara, Muzeul \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului \u201eValer Literat\u201d,\u00a0 Muzeul de Istorie din Turda \u0219i la Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei, Cluj Napoca.<\/p>\n<p>Prin intermediul catalogului \u0219i expozi\u021biei reg\u0103sim date biografice \u0219i fotografii realizate de fotografi transilv\u0103neni celebri: Theodor Glatz, Kamilla \u00c1sb\u00f3th \u0219i Emil Fischer din Sibiu; Dunky K\u00e1lm\u00e1n \u0219i Dunky Ferenc din Cluj-Napoca; Cserni Adalbert din Alba Iulia; Leopold Adler din Bra\u0219ov; Mezey Lajos din Oradea; Ludwig Friedrich Schuller din Sighi\u0219oara; Huszthy M\u00e1ty\u00e1s din Baia Mare; Iosif Schneider, Iuliu Pop \u0219i Ioni\u021b\u0103 G. Andron din Satu Mare.<\/p>\n<p>Cercet\u0103rile \u00eentreprinse, axate pe tema studierii vie\u021bii dar mai ales a activit\u0103\u021bii fotografilor transilv\u0103neni aminti\u021bi, s-au materializat \u00een \u0219apte studii \u0219tiin\u021bifice reunite \u00eentr-un volum &#8211; catalog editat de Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219 \u00een seria Bibliotheca Marmatia 8 (editor: dr. Viorel Rusu; coordonator: dr. Marius C\u00e2mpeanu).<\/p>\n<p>At\u00e2t catalogul c\u00e2t \u0219i expozi\u021bia reprezint\u0103 rezultatele echipei de cercet\u0103tori din muzeele partenere, respectiv: Marius C\u00e2mpeanu, Ionela Simona Mircea (Alba Iulia), Melinda Mitu (Cluj), Delia Voina (Sibiu), Ioan Ciorba (Oradea), Adonis P. Mihai (Sighi\u0219oara), \u0218tefan Toth (Asocia\u021bia Euro Foto Art Oradea), Diana Kinces, Daniela B\u0103lu (Muzeul Jude\u021bean Satu Mare).<\/p>\n<p>Expunerea muzeografic\u0103\u00a0 se axeaz\u0103 pe vechiul proverb ce ne aminte\u0219te c\u0103 \u201dO fotografie spune (valoreaz\u0103) c\u00e2t o mie de cuvinte\u201d, imaginile selectate fiind exemplificarea modalit\u0103\u021bii excep\u021bionale prin care rolul aparatelor de fotografiat se transform\u0103 din simple instrumente participative, \u00eentr-o autentic\u0103 \u0219i complex\u0103 istorie vizual\u0103 a comunit\u0103\u021bilor.<\/p>\n<p><strong>Muzeul Jude\u021bean Satu Mare<\/strong> expune fotografii realizate de <strong>Iosif Schneider<\/strong>, la \u00eenceputul secolului XX, \u00eentr-un proiect de organizare a primei mari expozi\u021bii de etnografie rom\u00e2neasc\u0103 din ora\u0219ul Satu Mare. Expozi\u021bia a fost realizat\u0103 la solicitarea primarului Augustin Feren\u021biu, sub coordonarea artistului Aurel Popp, sus\u021binut de pictorul Andrei Litteczky \u0219i al\u021bi oameni de cultur\u0103 s\u0103tm\u0103reni. Iosif Schneider, profesor la Liceul Mihai Eminescu, \u00a0a cutreierat\u00a0 satele din \u021aara Oa\u0219ului, Baia Mare, \u0218omcuta Mare, Seini, realiz\u00e2nd fotografii \u2013 document ce au stat la baza expozi\u021biei din anul 1925, fiind apoi expuse \u0219i \u00een primul muzeu etnografic din Satu Mare, constituit la ini\u021biativa celebrului c\u0103rturar Dariu Pop.<\/p>\n<p><strong>Muzeul Jude\u021bean Satu Mare<\/strong> de\u021bine alte dou\u0103 colec\u021bii impresionante de fotografii cu valoare patrimonial\u0103, realizate de <strong>Iuliu Pop \u0219i Ioni\u021b\u0103 G. Andron<\/strong> \u00eencep\u00e2nd cu deceniul trei al secolului XX, imagini ce alc\u0103tuiesc o autentic\u0103 istorie vizual\u0103 a jude\u021belor Satu Mare \u0219i Maramure\u0219. Colec\u021biile \u00eensumeaz\u0103 peste 140.000 de fotografii, cli\u0219ee, diapozitive \u0219i negative realizate de cei doi arti\u0219ti \u2013 fotografi \u00een zeci de ani de munc\u0103 asidu\u0103, depus\u0103 cu mult\u0103 pasiune \u0219i dragoste \u00eenchinate valorilor identitare rom\u00e2ne\u0219ti, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor, ca mo\u0219tenire, o fabuloas\u0103 zestre documentar artistic\u0103, adev\u0103rate m\u0103rturii ale identit\u0103\u021bii locale \u0219i regionale.<\/p>\n<p>Fotografi \u00eenzestra\u021bi cu un ascu\u021bit sim\u021b de observa\u021bie, cei doi au surprins, prin intermediul imaginilor captate de lentila aparatului fotografic, at\u00e2t elementele culturale disp\u0103rute ale satului arhaic transilv\u0103nean, diferite aspecte ale vie\u021bii cotidiene, dar mai ales transform\u0103rile prin care trecea familia \u0219i satul tradi\u021bional \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a secolului trecut, reg\u0103sind prin fotografiile lor, ca \u00eentr-o lad\u0103 cu amintiri, imagini cu peisaje, locuri, case tradi\u021bionale, biserici, monumente istorice, oameni, chipuri br\u0103zdate de ani, bucurie sau triste\u021be, obiceiuri, s\u0103rb\u0103tori, port popular, un habitat tradi\u021bional ancestral \u00eenc\u0103rcat de memoria faptelor \u0219i a tr\u0103irilor oamenilor din trecut.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm2.tif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9033\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm2.tif\" alt=\"\" width=\"1\" height=\"1\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm4.tif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9034\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm4.tif\" alt=\"\" width=\"1\" height=\"1\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm8.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9035\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm8-197x300.jpg\" alt=\"\" width=\"197\" height=\"300\" \/><\/a><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9036\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm2-212x300.jpg\" alt=\"\" width=\"212\" height=\"300\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm4.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9037\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sm4-300x200.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"200\" \/><\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Unanimi recunoscu\u021bi ca fiind <strong>\u201epatriarhii fotografiei artistice ai \u021a\u0103rii Oa\u0219ului\u201d,<\/strong> \u00eentre Iuliu Pop (1915-1996) \u0219i Ioni\u021b\u0103 G. Andron (1917-1989) a existat o str\u00e2ns\u0103 prietenie, legat\u0103 de pasiunea comun\u0103 pentru fotografie. Crea\u021biile acestora, prezentate \u00een cadrul expozi\u021biilor de art\u0103 fotografic\u0103 desf\u0103\u0219urate \u00een \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, sau publicate \u00een albume etnografice, cataloage de art\u0103 \u0219i ghiduri turistice, au transmis lumii \u00eentregi bog\u0103\u021bia spiritual\u0103 \u0219i frumuse\u021bea satului ancestral rom\u00e2nesc, o imens\u0103 avu\u021bie ce str\u0103bate grani\u021ba timpului \u0219i cap\u0103t\u0103 puterea faptelor r\u0103mase \u00een istorie.<\/p>\n<p><strong>Din cetatea Oradiei<\/strong>, <strong>Ioan Ciorba \u0219i \u0218tefan Toth<\/strong>, ne \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 diferite aspecte privitoare la activitatea fotografului Mezey Lajos (1820-1880). Acesta a luat contact cu tehnica fotografic\u0103 \u00een anul 1845, la Budapesta. \u00cen 1852, \u00een ora\u0219ul de pe Cri\u0219ul Repede, a deschis un atelier fotografic, care a func\u021bionat p\u00e2n\u0103 \u00een 1874. <strong>Potrivit celor prezentate, rezult\u0103 faptul c\u0103 Mezey Lajos este primul fotograf profesionist din actualul spa\u021biu transilv\u0103nean, devans\u00e2ndu-l cu un an pe Veress Ferenc, care a deschis un atelier fotografic, la Cluj, \u00een anul 1853.<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/OR2.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9038\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/OR2-178x300.jpg\" alt=\"\" width=\"178\" height=\"300\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/oradea.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9039\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/oradea-178x300.jpg\" alt=\"\" width=\"178\" height=\"300\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Delia Voina de la Muzeul Na\u021bional Brukenthal<\/strong> ne prezint\u0103 activitatea a trei renumi\u021bi arti\u0219ti-fotografi sibieni: Theodor Glatz (1818-1871), Kamilla \u00c1sb\u00f3th (1838-1908) \u0219i Emil Fischer (1873-1965). Ace\u0219tia au activat \u00een atelierul fotografic amplasat \u00een Pia\u021ba Mare (\u00een trecut: Grosser Ring) a Sibiului. Atelierul a fost deschis \u00een 1854 de Theodor Glatz, mo\u0219tenit de Kamilla \u00c1sb\u00f3th \u00een 1871 \u0219i cump\u0103rat de Emil Fischer \u00een 1897. Din cele prezentate reiese faptul c\u0103 fiecare fotograf are o particularitate distinct\u0103. Theodor Glatz a \u00eembinat pictura cu fotografia. <strong>Kamilla \u00c1sb\u00f3th a fost prima femeie fotograf de atelier din Transilvania<\/strong>. Emil Fischer a fost de dou\u0103 ori \u201eFotograf al Cur\u021bii Regale\u201d (1904, 1920) \u015fi pre\u0219edinte al Uniunii Fotografilor din Rom\u00e2nia (1930).<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sb3.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9040\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sb3-300x232.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"232\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sibiu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9041\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sibiu-198x300.jpg\" alt=\"\" width=\"198\" height=\"300\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Adonis P. Mihai<\/strong> ne prezint\u0103 via\u021ba \u0219i activitatea fotografului <strong>Ludwig Friedrich Schuller (1826-1906), un pionier al artei fotografice \u00een Sighi\u0219oara.<\/strong> De-a lungul vie\u021bii, acesta a \u00eembinat pictura \u0219i fotografia. Ca pictor este cunoscut \u00een Transilvania pentru peisajele ce redau priveli\u0219ti asupra ora\u0219ului, prin portretele unor episcopi \u0219i personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii culturale \u0219i administrative a Sighi\u0219oarei \u0219i prin cele \u0219ase altare pictate, p\u0103strate \u0219i \u00een zilele noastre, \u00een biserici s\u0103se\u0219ti din jude\u021bele Mure\u0219 \u0219i Sibiu. Ca fotograf, s-a format \u00een anii petrecu\u021bi la Paris (1849-1857), unde a avut ocazia s\u0103 lucreze cu unchiul s\u0103u, Friedrich von Martens, unul dintre primii fotografi din capitala francez\u0103. Odat\u0103 cu stabilirea \u00een ora\u0219ul de pe r\u00e2ul T\u00e2rnava Mare, \u00een anul 1857, \u0219i-a deschis propriul atelier fotografic. A realizat primele imagini cu Sighi\u0219oara, \u00een care apar cl\u0103diri impozante ale ansamblului arhitectural medieval. De asemenea, \u00eentre anii 1896 \u0219i 1898, a realizat un fotoreportaj remarcabil, imortaliz\u00e2nd construirea unui segment de cale ferat\u0103 \u00eentre Sighi\u0219oara \u0219i Dealul Apoldului.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sighisoara.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9042\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/sighisoara-300x202.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"202\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Melinda Mitu de la Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei<\/strong> ne aduce \u00een aten\u021bie c\u00e2teva aspecte din activitatea a doi fra\u021bi fotografi clujeni, Dunky K\u00e1lm\u00e1n (1858 \u2013 1935) \u0219i Dunky Ferenc (1859 \u2013 1944). \u00cen anul 1886, fra\u021bii Dunky au deschis un cabinet fotografic \u00een centrul Clujului (Pia\u021ba Central\u0103, num\u0103rul 10). Cei doi sunt considera\u021bi <strong>\u00eentemeietorii fotografiei de reportaj din Transilvania, <\/strong>pentru c\u0103 au imortalizat evenimente importante din istoria Clujului, precum vizita \u00eemp\u0103ratului Francisc Iosif I la Cluj (1895) \u0219i dezvelirea Ansamblului monumental Matei Corvin (1902). Lucr\u0103rile fotografice ale fra\u021bilor Dunky au fost apreciate \u00een epoc\u0103, ob\u021bin\u00e2nd numeroase premii \u0219i distinc\u021bii la expozi\u021biile de fotografie, organizate \u00een \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate. \u00cen anul 1898 au primit titlul de \u201eFotografi ai Cur\u021bii\u201d, calitate eviden\u021biat\u0103 \u0219i pe verso-ul fotografiilor executate \u00een cabinetul lor.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cluj.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9043\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cluj-196x300.jpg\" alt=\"\" width=\"196\" height=\"300\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cluj3.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9044\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/cluj3-157x300.jpg\" alt=\"\" width=\"157\" height=\"300\" \/><\/a><\/p>\n<p><strong>Ionela Simona Mircea de la Muzeul Na\u021bional al Unirii din Alba Iulia<\/strong> ne face cunoscut\u0103 o alt\u0103 fa\u021b\u0103 a personalit\u0103\u021bii enciclopedice a dr. Cserni Adalbert (1842-1916). El a fost pasionat de astronomie, geologie, literatur\u0103, desen \u0219i fotografie. Autodidact prin excelen\u021b\u0103, s-a specializat \u00een arheologie (este considerat promotorul arheologiei urbane din Transilvania) \u0219i istorie veche, \u00een epigrafie, numismatic\u0103 \u0219i heraldic\u0103, \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00een domeniul \u0219tiin\u021belor naturii. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societ\u0103\u021bii de istorie, arheologie \u0219i \u0219tiin\u021be naturale din jude\u021bul Alba \u0219i principalul fondator, \u00een anul 1888, a Muzeului de antichit\u0103\u021bi \u0219i \u0219tiin\u021be naturale din Alba Iulia. Fotograf de excep\u021bie, a l\u0103sat o colec\u021bie impresionant\u0103 de cli\u0219ee pe sticl\u0103 cu imagini ale s\u0103p\u0103turilor arheologice la care a participat, ale artefactelor descoperite, ale primelor colec\u021bii \u0219i ale primelor s\u0103li de expozi\u021bie a muzeului albaiulian, precum \u0219i imagini cu cl\u0103dirile vechi din ora\u0219.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<figure id=\"attachment_9045\" aria-describedby=\"caption-attachment-9045\" style=\"width: 218px\" class=\"wp-caption alignnone\"><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/alba.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-9045\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/alba-218x300.jpg\" alt=\"\" width=\"218\" height=\"300\" \/><\/a><figcaption id=\"caption-attachment-9045\" class=\"wp-caption-text\">Adalbert Cserni<\/figcaption><\/figure>\n<p><strong>Coordonatorul acestei expozi\u021bii \u0219i a volumului &#8211; catalog, dr. Marius C\u00e2mpeanu<\/strong> ne ofer\u0103 informa\u021bii despre activitatea lui Huszthy M\u00e1ty\u00e1s, stabilit la Baia Mare \u00een anul 1900. A activat ca fotograf din anul 1906 (c\u00e2nd i s-a eliberat brevetul de fotograf profesionist) \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 1940. El a avut un atelier fotografic pe actuala strad\u0103 Podul Viilor, \u00een apropiere de Centrul vechi al ora\u0219ului \u015fi vizavi de biserica reformat\u0103. \u00cen atelierul s\u0103u a transmis \u0219i altora cuno\u0219tin\u021be de tehnic\u0103 fotografic\u0103, de realizare \u0219i de retu\u0219are a fotografiilor, preg\u0103tirea efectuat\u0103 de c\u0103tre ucenici fiind recunoscut\u0103 de autorit\u0103\u021bi \u0219i de reprezentan\u021bii breslelor me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti. Av\u00e2ndu-se \u00een vedere faptul c\u0103 dup\u0103 \u00eencheierea stagiului profesional de trei ani, ucenicii ob\u021bineau documente pe baza c\u0103rora puteau fi colaboratori \u0219i, ulterior, fotografi pe cont propriu, putem afirma c\u0103 <strong>Huszthy M\u00e1ty\u00e1s este ini\u021biatorul primei \u0219coli de fotografie din Baia Mare <\/strong>(Cf. <em>Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX,<\/em> editor: dr. Viorel Rusu; coordonator: dr. Marius C\u00e2mpeanu, Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219, seria <em>Bibliotheca Marmatia<\/em> 8).<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/BM.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9046\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/BM-221x300.jpg\" alt=\"\" width=\"221\" height=\"300\" \/><\/a> <a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/BM3.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9047\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/BM3-228x300.jpg\" alt=\"\" width=\"228\" height=\"300\" \/><\/a><\/p>\n<p>V\u0103 invit\u0103m, prin intermediul acestor m\u0103rturii fotografice, la un itinerariu prin lumi apuse, la o (re)cunoa\u0219tere a propriilor identit\u0103\u021bi, la o privire comparativ\u0103 \u0219i o reconstituire a memoriei oamenilor \u0219i locurilor.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Dr. Daniela B\u0103lu; Diana Kinces \u2013 Muzeul Jude\u021bean Satu Mare<\/strong><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/afis-mari-foto-HU-01.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone size-medium wp-image-9048\" src=\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/afis-mari-foto-HU-01-212x300.png\" alt=\"\" width=\"212\" height=\"300\" \/><\/a><\/p>\n<p>Egy nagy horderej\u0171 orsz\u00e1gos projekt keret\u00e9ben dr. Marius C\u00e2mpeanu (<em>M\u00e1ramaros Megyei<\/em> T\u00f6rt\u00e9nelmi \u00e9s R\u00e9g\u00e9szeti M\u00fazeum) \u00e1ltal kezdem\u00e9nyezett \u00e9s koordin\u00e1lt \u00e9s 8 erd\u00e9lyi m\u00fazeumi szakember k\u00f6zrem\u0171k\u00f6d\u00e9s\u00e9vel az erd\u00e9lyi interkultur\u00e1lis hagyat\u00e9kot bemutat\u00f3, f\u00e9nyk\u00e9p\u00f6r\u00f6ks\u00e9get n\u00e9pszer\u0171s\u00edt\u0151 ki\u00e1ll\u00edt\u00e1sra fog sor ker\u00fclni, mely feleleven\u00edti a 19. \u00e9s 20. sz\u00e1zadi erd\u00e9lyi f\u00e9nyk\u00e9pez\u00e9s t\u00f6rt\u00e9net\u00e9t.<\/p>\n<p>A projekt megval\u00f3sul\u00e1s\u00e1t a k\u00f6vetkez\u0151 partnerint\u00e9zm\u00e9nyek seg\u00edtett\u00e9k el\u0151: M\u00e1ramaros <em>Megyei<\/em> T\u00f6rt\u00e9nelmi \u00e9s R\u00e9g\u00e9szeti M\u00fazeum &#8211; Nagyb\u00e1nya; <em>Brukenthal Nemzeti M\u00fazeum &#8211; Nagyszeben<\/em>; <em>Erd\u00e9lyi<\/em> Nemzeti <em>T\u00f6rt\u00e9neti M\u00fazeum &#8211; Kolozsv\u00e1r; <\/em>Nemzeti Egyes\u00fcl\u00e9s M\u00fazeuma \u2013 Gyulafeh\u00e9rv\u00e1r; Mure\u0219ianu csal\u00e1d h\u00e1z\u00e1nak m\u00fazeuma \u2013 Brass\u00f3; <em>Nagyv\u00e1radi V\u00e1rosi M\u00fazeum<\/em><em> \u2013 <\/em><em>Kultur\u00e1lis<\/em> Komplexum<em>; <\/em><em>Segesv\u00e1ri T\u00f6rt\u00e9nelmi M\u00fazeum \u00e9s a Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum. <\/em>A ki\u00e1ll\u00edt\u00e1st 2019. november\u00e9ben nyitott\u00e1k meg a nagyb\u00e1nyai m\u00fazeumban, majd 2020 folyam\u00e1n a k\u00f6vetkez\u0151 helysz\u00edneken volt megtekinthet\u0151: a <em>Segesv\u00e1ri T\u00f6rt\u00e9nelmi M\u00fazeumban, a <\/em>Fogaras-f\u00f6ldi \u201cValer Litarat\u201d M\u00fazeumban, a <em>Tordai<\/em> T\u00f6rt\u00e9neti <em>M\u00fazeumban \u00e9s a <\/em>kolozsv\u00e1ri <em>Erd\u00e9lyi<\/em> Nemzeti <em>T\u00f6rt\u00e9neti M\u00fazeumban. <\/em><\/p>\n<p>A ki\u00e1ll\u00edt\u00e1si katal\u00f3gusban \u00e9s a ki\u00e1ll\u00edt\u00e1son olyan h\u00edres erd\u00e9lyi fot\u00f3sok \u00e9letrajzi adatait olvashatjuk \u00e9s f\u00e9nyk\u00e9peit tekinthetj\u00fck meg, mint: <em>Glatz T\u00f3dor,<\/em> <em>Asb\u00f3th Kamilla \u00e9s Fischer Emil nagyszebeni, Dunky K\u00e1lm\u00e1n<\/em> \u00e9s Dunky Ferenc kolozsv\u00e1ri, Cserni B\u00e9la gyulafeh\u00e9rv\u00e1ri, Adler Lip\u00f3t brass\u00f3i, Mezey Lajos nagyv\u00e1radi, Schuller Ludwig Friedrich segesv\u00e1ri, Huszthy M\u00e1ty\u00e1s nagyb\u00e1nyai, Schneider J\u00f3zsef, Iuliu Pop \u00e9s Ioni\u021b\u0103 G. Andron szatm\u00e1ri <em>f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szek. <\/em><\/p>\n<p><em>Az eml\u00edtett fot\u00f3m\u0171v\u00e9szek munk\u00e1ss\u00e1g\u00e1r\u00f3l egy h\u00e9t tanulm\u00e1nyt tartalmaz\u00f3 katal\u00f3gus jelent meg a M\u00e1ramaros Megyei<\/em> T\u00f6rt\u00e9nelmi \u00e9s R\u00e9g\u00e9szeti M\u00fazeum <em>Bibliotheca Marmatia<\/em> sorozat\u00e1nak 8. k\u00f6tetek\u00e9nt, melynek szerkezt\u0151je dr. Viorel Rusu, koordon\u00e1tora pedig dr. Marius C\u00e2mpeanu.<\/p>\n<p>\u00dagy a katal\u00f3gus, mint a ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s egyar\u00e1nt a partnerm\u00fazeumok kutat\u00f3inak munk\u00e1it tartalmazza, \u00fagy mint: Marius C\u00e2mpeanu, Ionela Simona Mircea (Gyulafeh\u00e1rv\u00e1r), Melinda Mitu (Kolozsv\u00e1r), Delia Voina (Nagyszeben), Ioan Ciorba (Nagyv\u00e1rad), Adonis P. Mihai (Segesv\u00e1r), T\u00f3th Istv\u00e1n (<em>Euro Foto Art Egyes\u00fclet Nagyv\u00e1rad<\/em>), Diana Kinces \u00e9s Daniela B\u0103lu (Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum).<\/p>\n<p>A ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s, az ismert k\u00f6zmond\u00e1s alapj\u00e1n &#8211; \u201eEgy k\u00e9p t\u00f6bbet mond ezer sz\u00f3n\u00e1l\u201d &#8211; arra eml\u00e9keztet minket, hogy <a href=\"https:\/\/www.petofiprogram.hu\/hirek\/egykeptobbetmondezerszonal\">a f\u00e9nyk\u00e9pek vizu\u00e1lis t\u00f6rt\u00e9net\u00fcnk \u00e1ltal mondanival\u00f3t, \u00fczenetet k\u00f6zvet\u00edthetnek, de a f\u00e9nyk\u00e9pez\u00e9s &#8211; a vizu\u00e1lis kommunik\u00e1ci\u00f3 egyik eszk\u00f6zek\u00e9nt &#8211; eszt\u00e9tikai szempontb\u00f3l is jelent\u0151s alkot\u00e1sokat teremthet.<\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.petofiprogram.hu\/hirek\/egykeptobbetmondezerszonal\">A <strong>Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum<\/strong> a Szatm\u00e1rn\u00e9metiben, az els\u0151 nagy rom\u00e1n n\u00e9prajzi ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s keret\u00e9ben bemutatott, <strong>Schneider J\u00f3zsef<\/strong> \u00e1ltal a 20. sz\u00e1zad elej\u00e9n k\u00e9sz\u00edtett f\u00e9nyk\u00e9peket \u00e1ll\u00edtja ki. <\/a><\/p>\n<p>A ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s Ferencz \u00c1goston\/Augustin Feren\u021biu polg\u00e1rmester felk\u00e9r\u00e9s\u00e9re k\u00e9sz\u00fclt, Popp Aurel koordin\u00e1l\u00e1s\u00e1val, Litteczky Andr\u00e1s fest\u0151m\u0171v\u00e9sz \u00e9s m\u00e1s jeles szatm\u00e1ri m\u0171v\u00e9szek t\u00e1mogat\u00e1s\u00e1val. Schneider J\u00f3zsefnek, a Mihai Eminescu F\u0151gimn\u00e1zium tan\u00e1r\u00e1nak az avass\u00e1gi, nagyb\u00e1nyai, nagysomk\u00fati \u00e9s szin\u00e9rv\u00e1raljai barangol\u00e1sai sor\u00e1n k\u00e9sz\u00edtett dokumentumk\u00e9pei k\u00e9pezt\u00e9k az 1925-\u00f6s ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s\u00e1nak alapj\u00e1t, majd ezeket \u00e1ll\u00edtott\u00e1k ki az els\u0151 szatm\u00e1ri n\u00e9prajzi m\u00fazeumban is, mely a h\u00edres tud\u00f3s, Dariu Pop kezdem\u00e9nyez\u00e9s\u00e9re j\u00f6tt l\u00e9tre.<\/p>\n<p>A <strong>Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum<\/strong> tulajdon\u00e1ban van k\u00e9t m\u00e1sik, a kultur\u00e1lis \u00f6r\u00f6ks\u00e9g szempontj\u00e1b\u00f3l kiemelt jelent\u0151s\u00e9g\u0171 f\u00e9nyk\u00e9pgy\u0171jtem\u00e9ny is, amelyeket <strong>Iuliu Pop<\/strong> <strong>\u00e9s Ioni\u021b\u0103 G. Andron<\/strong> a 20. sz\u00e1zad harmincas \u00e9veit\u0151l kedve Szatm\u00e1r \u00e9s M\u00e1ramaros megye ter\u00fclet\u00e9n k\u00e9sz\u00edtett \u00e9s a k\u00f6zelm\u00falt hiteles tan\u00fai \u00e9s lenyomatai.<\/p>\n<p>A j\u00f3 megfigyel\u0151k\u00e9szs\u00e9ggel felruh\u00e1zott f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szek meg\u00f6r\u00f6k\u00edtett\u00e9k az erd\u00e9lyi falu m\u00e1ra m\u00e1r kultur\u00e1lisan kihalt elemeit, a mindennapi \u00e9let k\u00fcl\u00f6nb\u00f6z\u0151 aspektusait, a trad\u00edci\u00f3kat, az \u00fcnnepeket, a n\u00e9pviseletet, az \u00e9p\u00fcletek hagyom\u00e1nyos elemeit, de k\u00fcl\u00f6n\u00f6sen azokat az \u00e1talakul\u00e1sokat, amelyeket a csal\u00e1d \u00e9s a hagyom\u00e1nyos faluk\u00f6z\u00f6ss\u00e9g a m\u00falt sz\u00e1zad m\u00e1sodik fel\u00e9ben \u00e1t\u00e9lt.<\/p>\n<p>Iuliu Pop (1915-1996) \u00e9s Ioni\u021b\u0103 G. Andron (1917-1989), az Avass\u00e1g legnagyobb fot\u00f3m\u0171v\u00e9szei k\u00f6z\u00f6tt szoros bar\u00e1ts\u00e1g alakult ki, melynek alapja a f\u00e9nyk\u00e9pez\u00e9s k\u00f6z\u00f6s szenved\u00e9lye volt. A hazai \u00e9s k\u00fclf\u00f6ldi fot\u00f3m\u0171v\u00e9szeti ki\u00e1ll\u00edt\u00e1sokon bemutatott alkot\u00e1saik, a n\u00e9prajzi albumokban, m\u0171v\u00e9szeti katal\u00f3gusokban \u00e9s \u00fatik\u00f6nyvekben megjelent k\u00e9peik sz\u00e9les k\u00f6rben megismertett\u00e9k a hagyom\u00e1nyos rom\u00e1n falusi \u00e9let szellemi gazdags\u00e1g\u00e1t \u00e9s sz\u00e9ps\u00e9g\u00e9t.<\/p>\n<p><strong>A nagyv\u00e1radi v\u00e1r k\u00e9pviselet\u00e9ben Ioan Ciorba \u00e9s T\u00f3th Istv\u00e1n<\/strong> t\u00f6bb szempontb\u00f3l ismertetik Mezey Lajos (1820-1880) nagyv\u00e1radi fot\u00f3m\u0171v\u00e9sz tev\u00e9kenys\u00e9g\u00e9t, aki <em>a<\/em> <em>f\u00e9nyk\u00e9pez\u00e9s<\/em> <em>technik\u00e1j\u00e1val 1845-ben <\/em>Budapesten ismerkedett meg, majd a K\u00f6r\u00f6s-parti v\u00e1rosban, Nagyv\u00e1radon nyitott f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szeti m\u0171helyt, amely 1874-ig m\u0171k\u00f6d\u00f6tt. <strong>Mezey Lajos volt az els\u0151 hivat\u00e1sos f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9sz az akkori Erd\u00e9lyben, megel\u0151zve Veress Ferencet is, aki 1852-ben nyitotta meg fot\u00f3m\u0171hely\u00e9t Kolozsv\u00e1ron.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Delia Voina, a Brukenthal Nemzeti M\u00fazeum<\/strong> munkat\u00e1rsa, a h\u00e1rom h\u00edres nagyszebeni fot\u00f3m\u0171v\u00e9sz, <em>Glatz T\u00f3dor (1818-1871,)<\/em> <em>Asb\u00f3th Kamilla (1838-1908) \u00e9s Fischer Emil (1873-1965)<\/em> tev\u00e9kenys\u00e9g\u00e9t ismerteti. Mindh\u00e1rman a szebeni Nagypiac t\u00e9ri (kor\u00e1bban: Grosser Ring) fot\u00f3st\u00fadi\u00f3ban dolgoztak. A m\u0171helyt 1854-ben Glatz T\u00f3dor nyitotta, t\u0151le \u00f6r\u00f6k\u00f6lte meg unokah\u00faga, Asb\u00f3th Kamilla, 1871-ben, akit\u0151l a f\u0151t\u00e9r 16. alatti h\u00e1z\u00e1ban tal\u00e1lhat\u00f3 st\u00fadi\u00f3t Fischer Emil v\u00e1s\u00e1rolta meg 1897-ben. A bemutatott m\u0171veken vil\u00e1gosan l\u00e1tszik a m\u0171v\u00e9szek alkot\u00e1sai k\u00f6z\u00f6tti st\u00edlusk\u00fcl\u00f6nbs\u00e9g. Glatz T\u00f3dor a fot\u00f3z\u00e1st a fest\u00e9szettel \u00f6tv\u00f6zte, <strong>Asb\u00f3th Kamilla volt <\/strong><strong>nagy val\u00f3sz\u00edn\u0171s\u00e9ggel az els\u0151 n\u0151i f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9sz Erd\u00e9lyben<\/strong>, aki \u00f6n\u00e1ll\u00f3 m\u0171termet tartott fenn, Fischer Emil pedig 1904-t\u0151l <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/I._Ferenc_J%C3%B3zsef_magyar_kir%C3%A1ly\">Ferenc J\u00f3zsef<\/a>, 1920-t\u00f3l <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/I._Ferdin%C3%A1nd_rom%C3%A1n_kir%C3%A1ly\">I. Ferdin\u00e1nd rom\u00e1n kir\u00e1ly<\/a> udvari f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9sze volt, 1930-t\u00f3l pedig a rom\u00e1niai f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szek sz\u00f6vets\u00e9g\u00e9nek eln\u00f6ke lett.<\/p>\n<p><strong>Adonis P. Mihai <\/strong><strong>Schuller Ludwig Friedrich <\/strong><strong>(1826-1906) segesv\u00e1ri fot\u00f3m\u0171v\u00e9sz<\/strong> \u00e9let\u00e9t \u00e9s tev\u00e9kenys\u00e9g\u00e9t mutatja be, aki eg\u00e9sz \u00e9lete sor\u00e1n \u00f6tv\u00f6zte a f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szetet a fest\u00e9szettel. Fest\u0151k\u00e9nt els\u0151sorban v\u00e1rosk\u00e9pi \u00e1br\u00e1zol\u00e1sai h\u00edresek, azonban sz\u00edvesen festette meg a segesv\u00e1ri p\u00fcsp\u00f6k\u00f6k \u00e9s k\u00f6z\u00e9leti szem\u00e9lyek portr\u00e9it is, valamint hat festett olt\u00e1rk\u00e9pe is ismert, amelyek napjainkban is megtal\u00e1lhat\u00f3ak a Szeben \u00e9s Maros megyei sz\u00e1sz evang\u00e9likus templomokban. A P\u00e1rizsban t\u00f6lt\u00f6tt \u00e9vei alatt (1849-1857) t\u00f6k\u00e9letes\u00edtette fot\u00f3m\u0171v\u00e9szi ismereteit, ahol lehet\u0151s\u00e9ge volt nagyb\u00e1tyj\u00e1val, Friedrich von Martensszel, a francia f\u0151v\u00e1ros egyik els\u0151 fotogr\u00e1fus\u00e1val egy\u00fctt dolgozni. Hazat\u00e9rve a Nagy-K\u00fck\u00fcll\u0151 menti v\u00e1rosba, 1857-ben megalap\u00edtotta saj\u00e1t f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szeti m\u0171hely\u00e9t. Az els\u0151 k\u00e9peit Segesv\u00e1rr\u00f3l \u00e9s az itt tal\u00e1lhat\u00f3 impoz\u00e1ns k\u00f6z\u00e9pkori \u00e9p\u00fcletekr\u0151l k\u00e9sz\u00edtette, emellett 1896 \u00e9s 1898 k\u00f6z\u00f6tt figyelemrem\u00e9lt\u00f3 fot\u00f3sorozatot k\u00e9sz\u00edtett a Segesv\u00e1r \u00e9s Kisapold k\u00f6z\u00f6tti vas\u00fatvonal \u00e9p\u00edt\u00e9s\u00e9r\u0151l.<\/p>\n<p><strong>Mitu Melinda az <\/strong><em><strong>Erd\u00e9lyi<\/strong><\/em><strong> Nemzeti <\/strong><em><strong>T\u00f6rt\u00e9neti M\u00fazeum<\/strong><\/em><em> muzeol\u00f3gusa a kolozsv\u00e1ri <strong>Dunky K\u00e1lm\u00e1n<\/strong> (1858-1935) \u00e9s <\/em><strong>Dunky Ferenc<\/strong> (kb. 1860 &#8211; 1941) fot\u00f3m\u0171v\u00e9szeti tev\u00e9kenys\u00e9g\u00e9t ismerteti.<\/p>\n<p><em>A Dunky fiv\u00e9rek <\/em>az egykori Kolozsv\u00e1r legkiv\u00e1l\u00f3bb f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szei voltak, \u00e9s itteni m\u0171term\u00fcket 1886-ban nyitott\u00e1k meg a F\u0151t\u00e9r 10. (ma 11.) sz\u00e1m alatt l\u00e9v\u0151 gr\u00f3f Wass Ott\u00edlia h\u00e1z\u00e1nak f\u00f6ldszintj\u00e9n. Kolozsv\u00e1r t\u00f6rt\u00e9nelm\u00e9nek szempontj\u00e1b\u00f3l <strong>a k\u00e9t m\u0171v\u00e9szt a riportfot\u00f3z\u00e1s elind\u00edt\u00f3inak tekintik<\/strong>, hiszen sz\u00e1mos jelent\u0151s esem\u00e9nyt \u00f6r\u00f6k\u00edtettek meg a v\u00e1ros \u00e9let\u00e9b\u0151l. Ilyenek voltak p\u00e9ld\u00e1ul a b\u00e9csi balett 1888-as kolozsv\u00e1ri fell\u00e9p\u00e9sei, I. Ferencz J\u00f3zsef cs\u00e1sz\u00e1r 1895-\u00f6s l\u00e1togat\u00e1sa, vagy \u00e9pp a f\u0151t\u00e9ri M\u00e1ty\u00e1s kir\u00e1ly eml\u00e9km\u0171 1902-es leleplez\u00e9se.<\/p>\n<p>M\u0171veikkel sz\u00e1mos ki\u00e1ll\u00edt\u00e1son vettek r\u00e9szt az orsz\u00e1gban \u00e9s k\u00fclf\u00f6ld\u00f6n egyar\u00e1nt, az 1897-es londoni Iparki\u00e1ll\u00edt\u00e1sr\u00f3l nagyd\u00edjjal \u00e9s arany\u00e9remmel t\u00e9rtek haza. 1898-ban K\u00e1lm\u00e1n \u00e9s Ferenc megkapta az \u201eUdvari F\u00e9nyk\u00e9p\u00e9sz\u201d c\u00edmet, amelyet ezt k\u00f6vet\u0151en a laborjukban kidolgozott f\u00e9nyk\u00e9pek h\u00e1toldal\u00e1n is felt\u00fcntettek.<\/p>\n<p><strong>Ionela Simona Mircea<\/strong>, a gyulafeh\u00e9rv\u00e1ri Nemzeti Egyes\u00fcl\u00e9s M\u00fazeum\u00e1nak munkat\u00e1rsa <strong>Dr. Cserni B\u00e9la (1842-1916)<\/strong> tev\u00e9kenys\u00e9g\u00e9nek egy m\u00e1sik arc\u00e1val ismeret meg benn\u00fcnket. Cserni szenved\u00e9lye volt a csillag\u00e1szat, a geol\u00f3gia, az irodalom, a rajz \u00e9s a f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szet is. Autodidakta m\u00f3don saj\u00e1t\u00edtotta el a r\u00e9g\u00e9szet (az erd\u00e9lyi v\u00e1rosi r\u00e9g\u00e9szet atyjak\u00e9nt tartj\u00e1k sz\u00e1mon) \u00e9s az \u00f3kori t\u00f6rt\u00e9nelem, az epigr\u00e1fia, a numizmatika \u00e9s a heraldika tudom\u00e1ny\u00e1t. Az Als\u00f3-Feh\u00e9r megyei T\u00f6rt\u00e9nelmi, R\u00e9g\u00e9szeti \u00e9s Term\u00e9szettudom\u00e1nyi Egyes\u00fclet tagja lett \u00e9s az 1886-ban l\u00e9trehozott gyulafeh\u00e9rv\u00e1ri m\u00fazeum l\u00e9trehoz\u00f3ja <strong>\u00e9s <\/strong>els\u0151 igazgat\u00f3ja volt. \u0150 volt ugyanakkor Gyulafeh\u00e9rv\u00e1r els\u0151 v\u00e1rosi <a href=\"https:\/\/hu.wikipedia.org\/wiki\/F%C3%A9nyk%C3%A9pez%C3%A9s\">fotogr\u00e1fusa<\/a> is, \u00e1sat\u00e1sait is rendszeresen dokument\u00e1lta fot\u00f3kkal.<\/p>\n<p>A ki\u00e1ll\u00edt\u00e1s \u00e9s a ki\u00e1ll\u00edt\u00e1si katal\u00f3gus koordin\u00e1tora \u00e9s szerkeszt\u0151je, <strong>Dr. Marius C\u00e2mpeanu Huszthy M\u00e1ty\u00e1s<\/strong> tev\u00e9kenys\u00e9g\u00e9t mutatja be, aki 1900-ban telepedett le Nagyb\u00e1ny\u00e1n. 1906-t\u00f3l (f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szenged\u00e9ly\u00e9nek kiad\u00e1s\u00e1t\u00f3l) a 1940-es \u00e9vekig dolgozott a v\u00e1rosban. A nagyb\u00e1nyai H\u00edd utca 15. sz\u00e1m alatt, a reform\u00e1tus templommal szemben, ma egy semmitmond\u00f3 lak\u00f3h\u00e1z \u00e1ll, amelynek egykor \u00fcvegfal\u00fa \u00e9s \u00fcvegtetej\u0171 emeleti szintj\u00e9n a 20. sz\u00e1zad els\u0151 \u00e9vtizedeiben az egyik legjelent\u0151sebb nagyb\u00e1nyai f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9sz, Huszthy M\u00e1ty\u00e1s m\u0171terme m\u0171k\u00f6d\u00f6tt. A nagyb\u00e1nyai fest\u0151k is gyakran l\u00e1togatt\u00e1k \u2013 k\u00fcl\u00f6n\u00f6sen Perlott Csaba \u00e9s Nagy Oszk\u00e1r (aki sakk-partnere is volt Huszthynak) \u2013, hogy festm\u00e9nyeiket lef\u00e9nyk\u00e9peztess\u00e9k. M\u0171hely\u00e9ben m\u00e1sokat is a f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szeti technika, a f\u00e9nyk\u00e9pel\u0151h\u00edv\u00e1s \u00e9s retus\u00e1l\u00e1s elsaj\u00e1t\u00edt\u00e1s\u00e1ra oktatott. A <em>h\u00e1rom\u00e9ves tanonckod\u00e1s ut\u00e1n <\/em>a tan\u00edtv\u00e1nyok oklevelet szerezhettek, amelyek alapj\u00e1n \u00f6n\u00e1ll\u00f3 munkat\u00e1rsak \u00e9s k\u00e9s\u0151bb f\u00e9nyk\u00e9p\u00e9szek lehettek, \u00edgy az is elmondhat\u00f3, hogy Huszthy M\u00e1ty\u00e1s az els\u0151 nagyb\u00e1nyai fot\u00f3iskola megalap\u00edt\u00f3ja is volt.<\/p>\n<p>Szeretettel h\u00edvunk \u00e9s v\u00e1runk minden \u00e9rdekl\u0151d\u0151t az erd\u00e9lyi interkultur\u00e1lis hagyat\u00e9kot bemutat\u00f3, f\u00e9nyk\u00e9p\u00f6r\u00f6ks\u00e9get n\u00e9pszer\u0171s\u00edt\u0151 ki\u00e1ll\u00edt\u00e1sra, mely 19. \u00e9s 20. sz\u00e1zadi erd\u00e9lyi f\u00e9nyk\u00e9pez\u00e9s t\u00f6rt\u00e9net\u00e9t k\u00edv\u00e1nja feleleven\u00edti.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Dr. Daniela B\u0103lu; Diana Kinces \u2013 Szatm\u00e1r Megyei M\u00fazeum<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centr-un amplu proiect na\u021bional expozi\u021bional \u0219i editorial, ini\u021biat \u0219i coordonat de dl. dr. Marius C\u00e2mpeanu (Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219), speciali\u0219ti din 8 muzee transilv\u0103nene \u0219i-au unit demersurile muzeografice de promovare a colec\u021biilor patrimoniale imagistice, readuc\u00e2nd \u00een actualitate istoria fotografiei secolelor XIX-XX, \u00eentr-o bogat\u0103 palet\u0103 tematic\u0103 \u0219i cromatic\u0103 ce se perind\u0103 \u00eentre urban<a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xxerdely-hires-fotografusai-xix-xx-szazad\/\">Continue reading <span class=\"screen-reader-text\">&#8220;MARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA. SECOLELE XIX-XX\/ERD\u00c9LY H\u00cdRES FOTOGR\u00c1FUSAI (XIX-XX. SZ\u00c1ZAD)&#8221;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":245723484,"featured_media":9032,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_coblocks_attr":"","_coblocks_dimensions":"","_coblocks_responsive_height":"","_coblocks_accordion_ie_support":"","advanced_seo_description":"","jetpack_seo_html_title":"","jetpack_seo_noindex":false,"jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[6498592],"tags":[],"class_list":["post-9031","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-actualitati","entry"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.1","language":"en","enabled_languages":["ro","hu","en"],"languages":{"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"hu":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"en":{"title":false,"content":false,"excerpt":false}}},"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_likes_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":9918,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/expozitia-mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xx-la-lugoj\/","url_meta":{"origin":9031,"position":0},"title":"Expozi\u021bia MARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA. SECOLELE XIX-XX la Lugoj","author":"Popdan Bradut","date":"9 June 2021","format":false,"excerpt":"Mar\u021bi, 8 iunie 2021, la ora 18.00, la Muzeul de Istorie, Etnografie \u0219i Art\u0103 Plastic\u0103 Lugoj a avut loc vernisajul expozi\u021biei temporare \u201eMari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX\u201d(edi\u021bia a II-a) \u2013 un proiect cultural de anvergur\u0103 na\u021bional\u0103, organizat de Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219 \u00een parteneriat cu Muzeul\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/06\/lugoj2-300x172.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":5979,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/muzeul-judesean-satu-mare-participa-la-expozitia-mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xx-sighisoara-2020\/","url_meta":{"origin":9031,"position":1},"title":"Muzeul Jude\u0163ean Satu Mare particip\u0103 la expozi\u0163ia \u201eMari fotografi din Transilvania, Secolele XIX-XX\u201d &#8211; Sighi\u015foara 2020","author":"Popdan Bradut","date":"23 January 2020","format":false,"excerpt":"Expozi\u021bia temporar\u0103 \u201eMari fotografi din Transilvania, Secolele XIX-XX\u201d 24 ianuarie 2020 \u00cen cadrul manifest\u0103rilor cultural-educative organizate de Municipiul Sighi\u0219oara cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Rom\u00e2ne, \u00een data de 24 ianuarie a.c., \u00eencep\u00e2nd cu ora 12.00, la Sala Sander va avea loc vernisajul expozi\u021biei \u201eMari fotografi din Transilvania, Secolele XIX-XX\u201d. Expozi\u021bia\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/sighisoara-212x300.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":9344,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xx\/","url_meta":{"origin":9031,"position":2},"title":"Mari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX","author":"Popdan Bradut","date":"26 March 2021","format":false,"excerpt":"Muzeul Ora\u0219ului Oradea \u2013 Complex Cultural \u00een parteneriat cu Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219, Muzeul de Istorie Sighi\u0219oara, Muzeul Jude\u021bean Satu Mare, Muzeul Na\u021bional Brukenthal, Muzeul Na\u021bional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Na\u021bional al Unirii Alba iulia \u0219i Muzeul \u201eCasa Mure\u0219enilor\u201d, Bra\u0219ov\u00a0 va organiza \u00een data de 26\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"","width":0,"height":0},"classes":[]},{"id":7419,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/expozitia-mari-fotografi-din-transilvania\/","url_meta":{"origin":9031,"position":3},"title":"Expozi\u021bia: MARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA","author":"norbertlorincz","date":"16 July 2020","format":false,"excerpt":"Expozi\u021bia: MARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA,\u00a0Iuliu Pop \u0219i Ioni\u021b\u0103 G. Andron la Muzeul \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului Vineri, 17 iulie 2020, la ora 18.00, la Muzeul \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului \u201eValer Literat\u201d va avea loc vernisajul expozi\u021biei \u201eMari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX\u201d (edi\u021bia a II-a) \u0219i lansarea volumului de studii \u201eMari fotografi din Transilvania.\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/afis-1-212x300.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":9349,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/vernisajul-expozitiei-mari-fotografi-din-transilvania-secolele-xix-xx-muzeul-orasului-oradea\/","url_meta":{"origin":9031,"position":4},"title":"VERNISAJUL EXPOZI\u021aIEI \u201dMARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA. SECOLELE XIX-XX\u201d- MUZEUL ORA\u0218ULUI ORADEA","author":"Popdan Bradut","date":"29 March 2021","format":false,"excerpt":"Vineri, 26 martie 2021, la Muzeul Ora\u015fului Oradea \u2013 Complex Cultural, \u00een Cetate, s-a deschis expozi\u021bia na\u021bional\u0103 \u201dMari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX\u201d, organizat\u0103 de Muzeul Ora\u0219ului Oradea \u2013 Complex Cultural, \u00een parteneriat cu Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Arheologie Maramure\u0219, Muzeul de Istorie Sighi\u0219oara, Muzeul Jude\u021bean Satu Mare, Muzeul\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/DSC_6356-300x201.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]},{"id":7431,"url":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/expozitia-mari-fotografi-din-transilvania-2\/","url_meta":{"origin":9031,"position":5},"title":"Expozi\u021bia: MARI FOTOGRAFI DIN TRANSILVANIA","author":"norbertlorincz","date":"21 July 2020","format":false,"excerpt":"Vineri, 17 iulie 2020, a avut loc la Muzeul \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului \u201eValer Literat\u201d vernisajul expozi\u021biei \u201eMari fotografi din Transilvania. Secolele XIX-XX\u201d (edi\u021bia a II-a). La evenimentul cultural moderat de dr. Elena B\u0103jenaru, managerul institu\u021biei gazd\u0103, au fost prezen\u021bi patru membri din echipa proiectului expozi\u021bional \u0219i editorial: Delia Voina (de la\u2026","rel":"","context":"In &quot;actualitati&quot;","block_context":{"text":"actualitati","link":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/category\/actualitati\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/07\/1-300x225.jpg?resize=350%2C200","width":350,"height":200},"classes":[]}],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/pfvnyQ-2lF","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9031","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/245723484"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9031"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9031\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9031"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9031"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/muzeusm.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9031"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}