Epidemia de holer\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea \u00een Transilvania \u0219i \u00een comitatul Satu Mare.
\nPaula Virag<\/p>\n
Transilvania s-a confruntat cu c\u00e2teva puseuri epidemice (\u00een anii 1831, 1836, 1848, 1866, 1872-1873) ultimul val fiind deosebit de puternic prin efectele sale demografice. Frecventele epidemii de cium\u0103 care au afectat comunit\u0103\u0163iile umane, dar \u015fi cele de holer\u0103 ce le-au \u00eenlocuit imediat dup\u0103 eradicarea pestei, au marcat puternic sensibilitatea colectiv\u0103, cel mai persistent efect pe plan mental r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 teama acut\u0103 de acest flagel. Reac\u0163ia de surprindere datorat\u0103 nout\u0103\u0163ii \u015fi evolu\u0163iei fulger\u0103toare a bolii a determinat oamenii s\u0103-\u015fi ierarhizeze sentimentele la prima apari\u0163ie a holerei: \u201eur\u00e2t\u0103 boal\u0103 aceast\u0103 holer\u0103, \u00eenc\u00e2t mai mult dec\u00e2t \u00een vremurile de cium\u0103 omenirea s-a speriat\u201d. Dup\u0103 nici jum\u0103tate de secol \u00een care comunit\u0103\u0163iile au \u00eencercat s\u0103 i se opun\u0103, holera s-a instalat \u00een memoria colectiv\u0103, devenind sinonim\u0103 cu frica,dovad\u0103 fiind \u0219i expresia \u201ea da holera \u00een cineva\u201d, care semnifica p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu a \u201ea intra spaima \u00een cineva, a se speria foarte tare\u201d. Aceast\u0103 insinuare rapid\u0103 \u00een sensibilitatea oamenilor e datorat\u0103 percep\u0163iei boli ca degradant\u0103, \u00eenjositoare. Temut\u0103 din cauza rapidit\u0103\u0163ii cu care lovea,holera \u00eengrozea \u015fi datorit\u0103 umilitoarelor simptome: diareea \u015fi vomitarea exploziv\u0103,deshidratarea total\u0103, aspectul alb\u0103strui al pielii, r\u0103cirea trupului, spaima extrem\u0103 de moartea ce urma cur\u00e2nd. Presa rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania nu este informat\u0103 cu privire la izbucnirea epidemiei la Pesta \u015fi Viena p\u00e2n\u0103 dup\u0103 apari\u0163ia ei la Cluj. O men\u0163iune a Telegrafului Rom\u00e2n justific\u0103 absen\u0163a \u015ftirilor prin lipsa comunic\u0103rilor oficiale. \u00centr-o epistol\u0103 privat\u0103 din Viena apare \u015ftirea c\u0103 acolo holera a ap\u0103rut \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 relativ mic\u0103 (17 cazuri pe zi). Mai t\u00e2rziu, din \u015ftiri private, se dispune c\u0103 plaga \u00ee\u015fi cere victimele sale \u015fi \u00een Budapesta, Arad \u015fi Oradea, dar jurnalele nu fac referire la asemenea evenimente \u015fi astfel aceste \u015ftiri trec \u00een mare parte neobservate. La r\u00e2ndul ei, presa transilv\u0103nean\u0103 pune \u00een joc toate argumentele ce pot lini\u015fti popula\u0163ia, prin distinc\u0163ia care se face \u00eentre holera \u201easiatic\u0103 \u015fi cea indigen\u0103\u201d sau \u201echolerina\u201d,ultima, o form\u0103 u\u015foar\u0103, nepericuloas\u0103, obi\u015fnuit\u0103 \u00een timpul sezonului cald. Presiunea exercitat\u0103 asupra comunit\u0103\u0163ilor rurale, prin articole de popularizare a cuno\u015ftin\u0163elor de medicin\u0103 \u015fi igen\u0103, prin calendare, ziare sau \u201ecatehisme sanitare\u201d traduse \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi difuzate prin preo\u0163ime, a avut efecte destul de lente la nivelul modific\u0103rii deprinderilor zilnice ale \u0163\u0103ranului \u015fi rezultate aproape nule \u00een transformarea nivelului de profunzime, ce a ie\u015fit la iveal\u0103 cu ocazia epidemiilor. Imaginea condi\u0163iilor de locuire ale categoriilor populare redat\u0103 de Bari\u0163 la \u00eenceputul anului 1873 poate fi considerat\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 c\u0103 epidemia s-a manifestat pe un teren mai mult dec\u00e2t propice: \u201d…c\u00e2nd dai s\u0103 intri \u00een locuin\u0163ele omene\u015fti \u015fi \u00eendat\u0103 \u00een tind\u0103 te \u00eempiedici de porci, dup\u0103 u\u015f\u0103 vezi gunoiul adunat \u015fi acoperit cu m\u0103tura, iar chilia locuit\u0103 de oameni taie putoare \u00eenec\u0103toare pentru c\u0103 ferestrele necum s\u0103 fie deschise c\u00e2ndva dac\u0103 nici c\u0103 se pot deschide pentru c\u0103 sunt b\u0103tute \u00een cuie\u201d. Aceast\u0103 descriere, poate pu\u021bin exagerat\u0103 tocmai pentru a provoca g\u0103sirea unor remedii, continu\u0103 cu descrierea str\u0103zilor,unde gunoaiele adunate gr\u0103mad\u0103 \u015fi mort\u0103ciunile de animale p\u0103r\u0103site \u00een putrezire constituiau un focar permanent de infec\u0163ie. Bari\u0163 caracterizeaz\u0103 situa\u0163ia cu apelativul de \u201ebarbarie curat asiatic\u0103\u201d neb\u0103nuind \u00eens\u0103 c\u0103 o epidemie cu acela\u015fi epitet va fi favorizat\u0103 de ea dup\u0103 c\u00e2teva luni. Multe comunit\u0103\u0163i nu beneficiaz\u0103 \u00eens\u0103 de o minim\u0103 asisten\u0163\u0103 medical\u0103, men\u0163in\u00e2ndu-se \u00een ignoran\u0163\u0103. Unele men\u0163iuni ale presei depl\u00e2ng aceast\u0103 situa\u0163ie: \u201edac\u0103 la ora\u015fele m\u0103surile pentru \u00eent\u00e2mpinarea r\u0103ului sunt cu totul insuficiente, apoi pe la sate sunt chiar nule\u201d. Acolo nici medici nici medicamentele nu se pomenesc \u015fi bie\u0163ii bolnavi mor a\u015fa z\u0103c\u00e2nd cu zile\u201d cu toate acestea, \u00eenc\u0103 \u00een epoc\u0103 se remarc\u0103 o rezisten\u0163\u0103 \u00een lumea satului la adoptarea regulilor sanitare spre deosebire de \u201eclasa inteligent\u0103\u201d mai receptiv\u0103 \u00een aplicarea lor.
\nCu siguran\u0163\u0103 c\u0103 aceast\u0103 confruntare cu o boal\u0103 tot epidemic\u0103, ce a venit \u00eendat\u0103 dup\u0103 eradicarea ciumei, a impus folosirea unor mijloace asem\u0103n\u0103toare de a i se face fa\u0163\u0103. De aceea ritualurile practicate, arhaice, precre\u015ftine \u00ee\u015fi extind sfera de acoperire \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la bolile epidemice. \u00cen viziunea popular\u0103, bolile sunt \u00eenc\u0103 v\u0103zute ca opera nefast\u0103 a duhurilor rele. Probabil c\u0103 de aceea, \u00eendat\u0103 ce epidemia lua amploare se putea asista la o febr\u0103 a\u201edezgrop\u0103rilor de cadavre\u201d. Asemenea practici duceau la o extensiune a epidemiei pentru c\u0103 virusul se men\u0163ine activ \u015fi dup\u0103 \u00eengropare. Cu prilejul epidemiei din 1873 se pare c\u0103 se reitereaz\u0103 acela\u015fi deprinderi, Gazeta Transilvaniei aduc\u00e2nd \u00een aten\u0163ie un caz din comuna Percasu, l\u00e2ng\u0103 Or\u0103\u015ftie unde au murit to\u0163i cei ce au dezgropat o femeie moart\u0103 de holer\u0103.Aten\u0163ionarea cititorilor c\u0103 acest caz trebuie s\u0103 fie \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de minte\u201d pentru cei ce se dedau la deshum\u0103ri poate indica faptul c\u0103 practica nu era singular\u0103. Prezen\u0163a unei mentalit\u0103\u0163i tradi\u0163ionale \u00een care evenimentele ca eclipsele, cutremurele sau epidemiile erau \u00eenc\u0103 repere capitale \u00een curgerea evenimentelor poate fi repetat\u0103 chiar la nivelul elitei s\u0103te\u015fti. Pentru ansamblul comitatului Satu Mare, marea majoritate a celor bolnavi de holer\u0103 au reu\u015fit s\u0103 se trateze. Din 17.330 de bolnavi, au decedat 5.268. Nu aceea\u015fi este \u015fi situa\u0163ia \u00een cazul ora\u015fului Satu Mare, unde din 985 de bolnavi, au murit 554. \u00cen ceea ce prive\u015fte latura administrativ\u0103, autorit\u0103\u0163ile comitatense, ca \u015fi cele centrale, prin Ministerul Central Maghiar de Interne, recomandau ca m\u0103suri igienico-dietetice profilactice absolut necesare cump\u0103tarea, ozonarea, consumul de cafea \u015fi de ciocolat\u0103, ca \u015fi al vinului ro\u015fu vechi, alte m\u0103suri de minim\u0103 igien\u0103 personal\u0103 a \u00eembr\u0103c\u0103mintei sau a locuin\u0163ei. \u00cen privin\u0163a m\u0103surilor de izolare, autorit\u0103\u0163ile ordonau dezinfec\u0163ia strict\u0103 a locuin\u0163elor \u015fi a spa\u0163iilor publice aglomerate, urbane cu prec\u0103dere, a hainelor \u015fi a lenjeriei bolnavilor, carantinarea localit\u0103\u0163ilor cu letalitate mare, interzicerea \u00eentrunirilor (priveghiul sau osp\u0103\u0163ul), \u00eenchiderea \u015fcolilor \u015fi interzicerea \u00eencartiruirilor militare. Medicamenta\u0163ia abund\u0103 \u00een preparate antiholerice specifice farmacopeelor austriece sau maghiare, dar cu aplicabilitate foarte redus\u0103. La scar\u0103 aproape general\u0103 sunt folosite prescrip\u0163iile medicinii populare. Ca antidot \u00eempotriva holerei se recomand\u0103 usturoiul, cimbri\u015forul \u015fi murul, ca \u015fi b\u0103i cu ceai din vi\u0163\u0103 de mure, de bostan \u015fi castrave\u0163i. De asemenea, se folosea rostopasca, sau crucea voinicului. Alcoolul, mai ales \u0163uica \u015fi rachiul sunt panacee universale, prescrise \u015fi recomandate cu c\u0103ldur\u0103, at\u00e2t \u00een tratarea durerilor de din\u0163i, a diareii, a holerei. Confruntat\u0103 cu acest nou flagel la scurt timp dup\u0103 eradicarea ciumei, Europa \u015fi-a perfec\u0163ionat treptat mijloacele de ripost\u0103, at\u00e2t \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ilor afectate c\u00e2t \u015fi la nivelul eforturilor \u015ftiin\u0163ei medicale. Cu toate c\u0103 obi\u015fnuin\u0163a este s\u0103 se plaseze \u00een prim plan efectele distrug\u0103toare ale molimei, din aceasta s-au putut trage ni\u015fte concluzii \u00een cea ce prive\u015fte rolul epidemiei \u00een dezvoltarea igenei private \u015fi a salubrit\u0103\u0163ii a\u015fez\u0103rilor. Studierea unei epidemii din secolul alXIX-lea dezv\u0103luie maniera \u00een care diferitele niveluri ale societ\u0103\u0163ii s-au afiliat sensibilit\u0103\u0163ii moderne, pornind chiar de la progresele sanita\u0163iei. Al\u0103turi de acest fenomen se remarc\u0103 \u015fi men\u0163iunea unor segmente \u00een sensibilitatea tradi\u0163ional\u0103, prin refuzul profilaxiei \u015fi a igienei prin recursul la procedee magice, \u00een continuarea ritualurilor arhaice practicate \u00een vremurile tradi\u0163ionale ale ciumei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"