![\"\"](\"http:\/\/www.muzeusm.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/08\/Andrid-1-300x246.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Unul dintre elementele etnografice ce marcheaz\u0103 trecutul \u0163inutului din C\u00e2mpia Ierului este arhitectura popular\u0103 tradi\u0163ional\u0103. Fiind o zon\u0103 de c\u00e2mpie ml\u0103\u015ftinoas\u0103 materialele de baz\u0103 ale construc\u0163iilor unei gospod\u0103rii au fost lutul, lemnul \u015fi trestia. Casele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din secolele XVIII \u2013 XIX se construiau cu pere\u0163i din p\u0103m\u00e2nt b\u0103tut cu maiul \u00een cofraje de lemn. Primele case aveau singur\u0103 o camer\u0103 sau o camer\u0103 cu buc\u0103t\u0103rie (tind\u0103). Mai t\u00e2rziu aceste construc\u0163ii s-au extins la dou\u0103 camere \u015fi tind\u0103 (cu c\u0103mar\u0103 de alimente), fiind \u00eentregite, \u00een continuarea casei, cu un grajd. Pozi\u0163ia caselor este perpendicular\u0103 pe strad\u0103, cu camera curat\u0103 \u00eenspre strad\u0103, iar cea de locuit \u00een spate. \u00cen perioada sf\u00e2r\u015fitului secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului\u00a0 XX, casele de locuit au fost construite din p\u0103m\u00e2nt b\u0103tut, combinat cu v\u0103ioage (c\u0103r\u0103mizi de lut nearse, amestecate cu pleav\u0103). Ulterior s-au folosit \u00een construc\u0163ii c\u0103r\u0103mizile arse, combinate cu v\u0103ioage. Pentru protejarea caselor de intemperii s-a trecut la construirea unui t\u00e2rna\u0163 pe toat\u0103 lungimea casei.<\/p>\n
Casa muzeu de la Andrid se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tipologia caselor cu pam\u00e2nt b\u0103tut cu dou\u0103 camere, tind\u0103 \u015fi grajd. Casa a fost construit\u0103 \u00eentre 1860\u20131880 de Botos S\u00e1ndor \u015fi a fost achizi\u0163ionat\u0103 de Muzeul Jude\u0163ean Satu Mare \u00een anul 2012 de la proprietarii Kis K\u00e1roly \u015fi Kis (Botos) Ilona. Acoperi\u015ful casei este din trestie, material folosit cu predilec\u0163ie \u00een zonele ml\u0103\u015ftinoase. Intrarea \u00een cas\u0103 se face printr-o tind\u0103 prev\u0103zut\u0103 cu un cuptor specific de p\u00e2ine. Gura cuptorului se afl\u0103 \u00een tind\u0103 iar corpul \u00een exteriorul casei. L\u00e2ng\u0103 acest cuptor se afl\u0103 \u015fporul. \u00cen partea dinspre strad\u0103 se afl\u0103 camera curat\u0103 mobilat\u0103 cu dou\u0103 paturi, l\u0103doi, mas\u0103, scaune, dulap pentru haine \u015fi leag\u0103nul pentru copil. Pere\u0163ii \u015fi mobilierul este ornamentat cu icoane \u015fi textile cu inscrip\u0163ii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi maghiar\u0103. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 a tindei se afl\u0103 camera de locuit unde sunt prezentate preocup\u0103rile zilnice tradi\u0163ionale ale oamenilor locului. Ultima parte a casei \u00eel ocup\u0103 grajdul cu intrare separat\u0103, unde sunt expuse uneltele folosite \u00een gospod\u0103ria \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 tradi\u0163ional\u0103.<\/p>\n
Dup\u0103 terminarea muncilor agricole din toamn\u0103, aproape \u00een fiecare gospod\u0103rie, era montat r\u0103zboiul de \u0163esut, unde femeile \u015fi tinerele fete \u00ee\u015fi preg\u0103teau materialul textil pentru \u00eembr\u0103c\u0103minte. Se acorda o aten\u0163ie deosebit\u0103 orn\u0103rii \u015fi \u00eempodobirii cu flori \u015fi motive vegetale, doar la \u0163inuta de s\u0103rb\u0103toare. Aceste motive ornamentale ap\u0103reau doar la puslicuri, n\u0103frame \u015fi la \u015for\u0163uri. Costumul b\u0103rb\u0103tesc se compunea dintr-o c\u0103ma\u015f\u0103 larg\u0103, cu m\u00e2neci \u015fi cu guler, gaci largi, cizme \u015fi p\u0103l\u0103rie neagr\u0103 de postav. Peste c\u0103ma\u015f\u0103 se purta un laib\u0103r sau un palton scurt de postav. Costumul de femei se compunea dintr-o c\u0103ma\u015f\u0103 cu m\u00e2neci largi, terminat\u0103 prin pumn\u0103\u015fei \u015fi guler \u00eengust \u00eenchis cu un \u015fnur \u015fi cu nasturi albi sau colora\u0163i. Chiar dac\u0103 \u00een general din zona de c\u00e2mpie costumele vechi sunt disp\u0103rute, la Andrid s-au p\u0103strat c\u00e2teva piese de costum femeiesc \u015fi b\u0103rb\u0103tesc, ce au fost donate de familia Boro\u015f Gheorghe.<\/p>\n
Vizit\u00e2nd Casa Muzeu de la Andrid, copiii din ziua de azi v\u0103d \u00een primul r\u00e2nd obiecte \u015fi imagini legate de activitatea de baz\u0103 a zonei, cultivarea plantelor. Zona era vestit\u0103 \u00een special pentru cantit\u0103\u0163ile mari de cereale, c\u00e2nep\u0103 \u015fi tutun, fiecare dintre acestea ob\u0163inute cu mult\u0103 sudoare sub dogoarea verilor c\u0103lduroase, de ni\u015fte oameni aspri \u015fi harnici. Erau vestite \u015fi ciurzile de vaci \u015fi mai ales \u201egulele\u201d de vi\u0163ei ce st\u0103teau din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103 pe p\u0103\u015fune. Pe \u00eentreaga vale a Ierului erau numeroase \u015fi turmele de oi din rasa merinos, \u00a0pe timpul comunismului func\u0163ion\u00e2nd dou\u0103 ferme mari la Ghenci \u015fi Chereu\u015fa. Specifice zonei erau apoi turmele de porci \u015fi de g\u00e2\u015fte, care erau p\u0103\u015funate de p\u0103stori tocmi\u0163i \u00een fiecare an de comunitate. Chiar dac\u0103 \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 aceste animale ie\u015feau la p\u0103scut, uli\u0163ele satului erau curate, c\u0103ci locuitorii, cel pu\u0163in la fiecare sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 m\u0103turau str\u0103zile, fiecare \u00een fa\u0163a propriei gospod\u0103rii. \u00cen general str\u0103zile aveau un aspect \u00eengrijit prin faptul c\u0103 \u015fan\u0163urile de drenare erau s\u0103pate periodic de localnici, fapt pentru care inunda\u0163iile erau fenomene ce nu prea erau cunoscute \u00een aceast\u0103 zon\u0103 de c\u00e2mpie \u015fi mla\u015ftin\u0103. Aspectul \u00eengrijit al satelor se p\u0103streaz\u0103 \u00een imaginile de epoc\u0103, \u00een care sunt ilustrate parcuri \u00een fiecare sat din comun\u0103 (Andrid, Dinde\u015fti \u015fi Irina).<\/p>\n
Casa de la Andrid a fost reabilitat\u0103 anul acesta (2019), s-au schimbat cornii (c\u0103priorii) \u015fi le\u0163urile de la acoperi\u015f \u015fi i-a fost montat un \u00eenveli\u015f nou din trestie. Muzeul etnografic din Andrid este deschis pentru vizitatori de mar\u0163i p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103\u00a0 \u00eentre orele 10-14.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"